Cuvintele colorate, testul Stroop care arată dacă ai început de demență. Cum îl poți face

Cuvintele colorate scrise pe o foaie de hârtie pot reprezenta un test pentru a vedea dacă ai început de demență.
Cuvintele colorate scrise pe o foaie de hârtie îți indică ai un început de declin cognitiv ușor. Testul Stroop, adică testul de culoare, este fost folosit pentru a examina modele de declin cognitiv în demență de tip Alzheimer și demenență.
Încetinirea denumirii culorilor și citirea cuvintelor a fost observată și a fost mai mare la subiecții de demență ușoară. Cu toate acestea, scorurile de eroare nu aveau legătură cu tipul și severitatea demenței. Efectul de interferență Stroop, măsurat cu timpul de reacție, a fost ridicat la persoanele cu Alzhemier la nivel incipient și demență ușoară non-Alzheimer.
În schimb, subiecții cu Alzheimer mai grav afectați au arătat mai puțin efect de interferență Stroop decât subiecții ușor afectați atunci când timpul de reacție a fost ajustat pentru performanța de denumire a culorilor. Aceste constatări sunt atribuite variației compromisului de viteză-precizie pentru grupurile de pacienți din cauza diferențelor în deficitele de procesare a informațiilor, a deficiențelor lingvistice și a atitudinilor față de erori.
Testul Stroop este un test care datează din anii 1930 și măsoară funcționarea cognitivă. Acesta poate fi utilizat ca parte a procesului de evaluare pentru a determina dacă cineva are tulburări cognitive ușoare, Alzheimer, sau un alt tip de demență.
Testul Stroop este considerat de unii ca fiind o măsură eficientă a funcționării executive - capacitatea de a planifica, de a aplica cunoștințele și de a lua decizii. Funcționarea executivă, împreună cu tulburări de memorie pe termen scurt, sunt adesea unul dintre simptomele bolii Alzheimer în stadiu incipient. Afectarea funcționării executive poate fi, de asemenea, un simptom precoce al altor tipuri de demență, cum ar fi demența frontotemporală, chiar și atunci când memoria este intactă, arată National Library of Medicine.
Testul Stroop, cum se realizează
Testul Stroop constă în culori care sunt scrise în cuvinte, dar în cerneală de culoare greșită. Participantul la test trebuie să fie capabil să afirme culoarea în care este scris cuvântul și să poată ignora oricare ar fi cuvântul real. De exemplu, dacă vedeți cuvântul "roșu", dar este scris cu cerneală albastră, răspunsul corect ar fi "albastru".
Testul Stroop, rezultate
Adulții mai în vârstă care nu au tulburări cognitive au, în medie, un timp de răspuns mai lent decât adulții mai tineri și de vârstă mijlocie, dar de obicei răspund corect la întrebări.
Persoanele cu tulburări cognitive ușoare, Alzheimer sau o ati tip demență, pe de altă parte, va fi mai lent în a răspunde, dar, de asemenea, va avea o rată semnificativ mai mare de răspunsuri incorecte din cauza declinului lor în procesarea informațiilor și incapacitatea de a ignora un stimul (cuvântul), în timp ce concentrându-se pe celălalt (culoarea).
Testul a fost administrat în mai multe limbi și s-a dovedit în mod constant a fi eficient în identificarea deficiențelor de funcționare a executivului. Cu toate acestea, rezultatele s-au dovedit a fi influențate de vârstă, nivelurile de educație și sex.
Testul Stroop, ce identifică
Testul Stroop a fost asociat cu afectarea în special în corticele prefrontale ale creierului, în special în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer. Pe măsură ce Alzheimer progresează în stadiile medii și târzii, efectul Stroop nu este un indicator valid al locației sau amplorii de afectare a creierului.
Deși există multe teste de screening care ajută la identificarea simptomelor de demență, testul Stroop este unul care este mai eficient în a-i evidenția pe cei cu doar stadiile timpurii sau ușoare ale demenței, cum ar fi tulburările cognitive ușoare. Capacitatea sa de a testa funcționarea executivă o diferențiază ca o componentă importantă a unei evaluări cuprinzătoare a cunoașterii, arată Very Well Health.
Vezi și: De ce să pui sare și piper pe lămâie. Combinația de care are nevoie corpul tău
Demența, primele simptome. La ce trebuie să fii atent
Declinul cognitiv ușor, precum și pierderile de memorie sunt o parte normală a îmbătrânirii. Însă există situații în care problemele de memorie indică ceva mai grav.
”În unele cazuri, de obicei în demența foarte timpurie, poate fi destul de greu să se decidă dacă dificultățile unei persoane au devenit suficiente pentru ca aceasta să se califice drept afectarea funcțiilor vieții cotidiene”, susține dr. Leslie Kernisan, notează EatThis.
Iar răspunsurile la câteva întrebări simple, dar importante, cum ar fi uitarea luării medicamentelor, pot să determine dacă aceste probleme de memorie ar putea fi un semn de demență.
-
-
-
Cuișoarele: un remediu natural pentru durere și inflamație27.08.2025, 22:25
-
-
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Kefirul ar putea preveni boala Alzheimer. Are rol neuroprotector
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Gliobastomul, noi perspective de tratament. Suprimarea unei singure proteine ar putea debloca imunoterapia
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
De ce ne blocăm de spate. Dr. Dan Aurel Nica: Încearcă să prevină mișcările ample. Se formează un cerc vicios
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Boala Parkinson: Semne timpurii pe care nu trebuie să le ignori
Cinci semne ale tumorilor cerebrale. Dacă simți asta, mergi urgent la medic
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Stresul cronic crește riscul de accident vascular cerebral la femeile sub 50 de ani
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Microplasticele, asociate cu declinul neurologic. Locuitorii din zonele litorale, mai expuși
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Ceaiul, asociat cu demența. Care este compusul nociv care îți afectează creierul
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
AVC-ul fals, semnal de alarmă pentru demență. Care sunt semnele de alarmă
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.