Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Bolile neurodegenerative au fost asociate frecvent cu inflamația, însă cercetătorii își pun o serie de întrebări legate de modul în care îmbătrânirea celulelor sub stres produce...
Deși s-a stabilit o legătură între inflamația cronică și bolile neurodegenerative, au existat multe întrebări deschise cu privire la modul în care senescența (îmbătrânirea) celulară - un proces prin care celulele care încetează să se divizeze - sub stres, elimină un amestec de proteine inflamatorii și afectează aceste patologii. Într-un articol publicat în PLOS ONE, cercetătorii de la Institutul Buck raportează că senescența în astrocite, cel mai abundent tip de celule din creier, duce la „excitotoxicitatea” dăunătoare la neuronii corticali care sunt implicați în memorare.
Această cercetare, condusă de omul de cercetare Chandani Limbad, a descoperit că senescența celulară în astrocite reglementează transportatorii de glutamat, care sunt vitali pentru homeostazia glutamatului în creier. Glutamatul este unul dintre cei mai importanți neurotransmițători din creier; un exces din acesta determină neuronii să transmită în mod repetat impulsuri, ducând la moartea lor în cele din urmă.
Memantine, un medicament aprobat de FDA pentru boala Alzheimer, reduce toxicitatea glutamatului la pacienții care sunt afectați de boală lau n nivel moderat ssau sever, până la un an , dar sunt slabe dovezile că medicamentul ar putea încetini patologia. „Acest studiu ajunge la mecanismele de bază care determină toxicitatea”, a declarat autorul principal și profesorul Judith Campisi, doctor. „Am identificat ținte care pot fi de mai mare folos în dezvoltarea de medicamente”.
Senescența celulară este una dintre cele mai intersante subiecte în cercetarea privind îmbătrânirea. Succesul lui Campisi și altele din întreaga lume a dat naștere companiilor și proiectelor de cercetare care vizează dezvoltarea fie senolitice, medicamente care elimină celulele senescente, fie senomorfele, medicamente care suprimă inflamația asociată senescenței. Lucrările anterioare de laborator ale lui Campisi, în colaborare cu laboratorul Andersen de la Institutul Buck au arătat că curățarea celulelor senescente a prevenit boala Parkinson la modelele de șaoreci ai bolii.
Campisi spune că cea mai mare parte a cercetărilor vizând înțelegerea caracteristicilor senescenței celulare implică fibroblaste umane, celule din țesutul conjunctiv care produc colagen și alte fibre. Ea spune că această lucrare în astrocite ar trebui să fie discutată de către cei care studiază boala Alzheimer, argumentând că „ceea ce se numește în mod obișnuit boala Alzheimer non-familială ar trebui probabil să fie denumită demență legată de vârstă. Dacă vedeți cinci pacienți cu Alzheimer spontan, toți se prezintă diferit. Unii au modificări de personalitate, alții nu. Memoria este afectată diferit la fiecare pacient, unii își pierd controlul motor, alții nu. Aceste rezultate evidențiază îmbătrânirea drept cel mai mare factor de risc pentru aproape toată neurodegenerarea și de acolo cercetarea ar trebui să fie concentrată.”
Co-autorul Pierre-Yves Desprez, doctor, consultant științific în laboratorul Campisi, care conduce și un laborator la Institutul Medical de Cercetări din California Pacific Medical Center, spune că cercetarea are implicații și asupra celor care studiază glioblastomul, o formă deosebit de agresivă de cancer cerebral care se întâmplă în astrocite. „Senescența celulară este o sabie cu două tăișuri, iar starea actuală de cercetare asociată senescenței este dezordonată. În timp ce senescența duce la inflamații cronice care favorizează cancerul și neurodegenerarea, acționează, de asemenea, ca un supresor tumoral. Există mulți factori secretați de astrocitele senescente, credem că unele dintre ele ar putea fi exploatate ca o modalitate de a trata glioblastomul.”
Cercetarea, care a implicat o secvențiere ARN imparțială a transcrierilor exprimate de astrocitele senescente și non-senescente, a constatat schimbări în expresia a peste 5.000 de gene ale căror funcții sunt importante în cancer, boli infecțioase și boli neurologice. Rezultatele sunt disponibile comunității de cercetare.
Studiul, aici.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.