Cafeaua, tratament preventiv pentru Alzheimer și Parkinson. Ce sortimente sunt indicate

cafeaua - FOTO: Freepick
cafeaua - FOTO: Freepick

Cafeaua ar putea preveni Alzheimer și Parkinson. Trebuie, însă, să alegeți anumite sortimente de cafea.

Cafeaua ar putea avea un rol important în prevenirea bolilor Alzheimer și Parkinson. Un studiu publicat în Frontiers in Neuroscience a raportat efectul protector potențial al consumului de cafea împotriva bolii Alzheimer și Parkinson.

”Consumul de cafea pare să aibă o oarecare corelație cu un risc scăzut de a dezvolta boala Alzheimer și boala Parkinson. Dar am vrut să investigăm de ce este protectoare, ce compuși sunt implicați și cum pot avea impact asupra declinului cognitiv legat de vârstă”, a explicat Dr. Donald Weaver, codirector al Institutului Krembil Brain care a coordonat cercetarea, arată FrontierSin.

Cafeaua poate acționa asupra multor receptori din creier, permițându-i să modifice mecanismele neuronale.  Cafeina în sine poate fi în măsură să prevină și să scadă formarea proteinelor amiloid-β în creier, arată studiile.

Prin reducerea formării acestor plăci, cofeina poate ajuta la prevenirea parțială a deficitelor cognitive asociate cu boala Alzheimer. Mai mult, cafeaua poate fi benefică în prevenirea pierderii de memorie. Compușii specifici cafelei sinergizează cu cofeina pentru a îmbunătăți selectiv citokinele plasmatice, care ajută funcția cognitivă.

Vezi și: Cancerul, semnale de alarmă. La ce simptome ar trebui să fii atent

Cum acționează cafeaua

Nu cofeina este cea care acționează cu rol preventiv. Dr. Weaver, împreună cu alti specialiști, a studiat mai multe tipuri de cafea: prăjită ușor, prăjită intens și cafeaua neagră prăjită decofeinizată.

”Cafeaua prăjită intens cu cofeină și cea decofeinizată au avut ambele potențe identice în testele noastre experimentale inițiale. Așadar, am observat devreme că efectul protector nu se poate datora cofeinei”, a subliniat dr. Mancini.

Echipa a identificat fenilindanii, un grup de compuși produși în cafea ca rezultat al procesului de prăjire, ca fiind capabili să inhibe aglomerarea fragmentelor de proteine cunoscute sub numele de tau și beta amiloid.

Aglomerarea acestor substanțe poate apărea atât în creierul pacienților cu boala Alzheimer, cât și al pacienților cu boala Parkinson.

”Deci fenilindanii sunt un inhibitor dublu”, a observat dr. Weaver.

Deoarece prăjirea crește conținutul de fenilindan, cafeaua prăjită intens poate avea efecte mai puternice decât prăjirea ușoară.

”Este prima dată când cineva a investigat modul în care fenilindanii interacționează cu proteinele responsabile de boala Alzheimer și Parkinson. Următorul pas ar fi să investigăm cât de benefici sunt acești compuși și dacă au capacitatea de a intra în fluxul sanguin sau de a traversa bariera hemato-encefalică”, a anunțat dr. Mancini, mai arată FrontierSin.

Vezi și: Mâinile, test de diagnostic pentru mai multe boli. Ce spun degetele și palmele despre sănătatea ta

Cafeaua, conținut de fenilindan

Dr. Mancini, conducătorul studiului, a identificat un grup de compuși cunoscuți sub numele de fenilindan, care apar ca urmare a procesului de prăjire a boabelor de cafea. Fenilindanii investigați în studiu împiedică - sau mai degrabă – inhibă amiloidul beta.

"Fenilindan este un inhibitor dual, foarte interesant, nu ne așteptam la asta, pe măsură ce cafeaua e mai prăjită, conține cantități mai mari de fenilindan și pare să fie mai protectoare decât cafeaua prăjită mai puțin. Este prima dată când cineva investighează modul în care fenilindan interacționează cu proteinele responsabile de Alzheimer și Parkinsons", a declarat dr. Mancini.

Echipa a ales să investigheze trei tipuri diferite de cafea: cafea neagră intens prăjită, cafea decofeinizată și cafea mai puțin prăjită. Cafeaua neagră intens prăjită și cea decofeinizată au avut valori identice în testele experimentale inițiale, după cum a precizat dr. Mancini, care a concluzionat că eficacitatea protectoare a cafelei nu se poate datora cofeinei, mai arată FrontierSin.

Consumul de cafea se corelează cu un risc scăzut de apariție a bolii Alzheimer și a bolii Parkinson, motiv pentru care cercetătorii au vrut să investigheze care sunt compușii implicați și modul în care pot afecta oamenii în funcție de vârsta și de declinul cognitiv.

Vezi și: Gălbiorii, rol cheie pentru menținerea sănătății oaselor. Șase motive pentru care să îi incluzi în dietă

"Ceea ce face acest studiu este să ia dovezile epidemiologice și să încerce să le rafineze și să demonstreze că există într-adevăr componente din cafea care sunt benefice pentru a preveni declinul cognitiv", a mai precizat omul de știință care recunoaște că sunt necesare mult mai multe cercetări înainte de a putea transpune cafeaua în opțiuni terapeutice potențiale.

Următorul pas ar fi de a investiga cât de benefici sunt acei compuși și dacă au abilitatea de a intra în sânge sau de-a traversa bariera hemato-encefalică. Anual aproximativ 500 de miliarde de căni de cafea sunt consumate în întreaga lume. 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0