Conflictele cu mama în copilărie îți afectează viitorul. Explicații

Copiii care au mai multe conflicte în relațiile cu mamele lor în primii ani de școală primară ar putea găsi mai greu un drum în viață (carieră, meserie etc), la vârsta adultă. Asta sugerează un nou studiu de la Universitatea Washington din St Louis.

„Unul dintre cele mai importante mesaje ale acestei constatari este că drumul spre a găsi o direcție în viață începe foarte devreme, cu mult înainte de a începe să luăm în considerare diferite scopuri în viață”, a declarat Patrick Hill, profesor asociat de „psychological and brain sciences”, la Arts & Sciences și co-autor al studiului.

„Această cercetare arată că perspectiva copilului asupra conflictului are cel mai mare efect ulterior asupra găsirii drumului în viață, iar ceea ce contează cel mai mult în această ecuație este relația copilului cu mama sa ", a spus el.

După cum este definit în studiu, găsirea unui scop în viață implică convingerea că există un obiectiv stabil, de amploare, care stimulează comportamente și obiective pentru a progresa spre acest obiectiv.

Deși a decide un drum în viață este important pentru a stabili obiective și a alege o carieră, studiile arată că mai sunt câteva elemente care joacă un rol cheie în motivarea copiilor de a-și dezvolta abilitățile de viață necesare pentru independență. Acstea sunt învățatul să gătească, să adminitreze bugetul, să facă asigurări și să dețină alte abilități de supraviețuire de zi cu zi, pe care milenienii le numesc acum " chestii de adulți".

Studiul este unul dintre primele care prezintă asocieri pe termen lung între raportarea unui copil la experiențele timpurii ale vieții și dacă acest copil se simte motivat mai târziu în viață.

Conflictele cu părinții, nivel de satisfacție scăzut la vârsta adultă

Copiii care au raportat relații conflictuale de timpuriu cu părinții au fost influențați negativ de această experiență, dar impactul negativ asupra găsirii unui drum în viață nu a fost nici pe aproape la fel de puternic ca și în cazul copiilor care au raportat conflicte timpurii cu mamele.

Rapoartele despre copii din conflictele cu părinții au prezis, de asemenea, un nivel mai scăzut al unei vieți satisfăcătoare la vârsta adultă. Din nou, numai perspectiva copilului părea să conteze.

Rapoartările părinților despre relațiile tulburi cu tinerii lor descendenți s-au dovedit a fi predictori slabi ai simțului ulterior al găsirii unui scop al copilului, a mai arătat studiul.

Studiul, publicat în ianuarie 2019 în Journal of Youth and Adolescence, se bazează pe date dintr-un studiu de lungă durată, din Oregon, la care au participat 1.074 de studenți (50% femei) și părinții lor, dintre care toți au raportat pe niveluri de conflict părinte-copil în familiile lor în clasele 1-5

Copiii și părinții au fost rugați să răspundă la afirmații adevărate sau false despre interacțiunile lor, cum ar fi: "Glumim de multe ori", "Noi nu ne distrăm împreună" sau "Ne bucurăm de discuțiile pe care le avem". Alte întrebări au fost dacă ne "ne înfuriem unii pe alții" cel puțin o dată pe zi, de trei ori pe săptămână sau "foarte mult".

Sondajele de urmărire, care includau întrebări privind satisfacția vieții și stresul perceput, au fost repetate până când elevii au ajuns la maturitate precoce (cu vârsta cuprinsă între 21 și 23 de ani).

Sentimentul scopului în viață a fost măsurat pe baza răspunsurilor la afirmații precum "Există o direcție în viața mea", "Planurile mele pentru viitorul se potrivesc cu adevăratele mele interese și valori", "Știu direcția pe care o voi urma în viața mea , "și" Viața mea este ghidată de un set de angajamente clare ".

Întrebări revelatoare pentru cercetători

Alte întrebări privind satisfacția vieții și stresul perceput: „În ultima lună, cât de des ați simțit că nu ați reușit să controlați lucrurile importante din viața dvs.”, „încrezător în capacitatea dvs. de a vă rezolva problemele personale”, sau „dificultățile se adunau atât de mult încât nu le puteai depăși”.

Hill și colegii săi au folosit acest set bogat de date pentru a lega ceea ce copiii credeau despre relațiile cu părinții lor, cu atitudinea lor despre scopul în viață, pe măsură ce începeau să ajungă adulți. 

Co-autorii lui includ Joshua Jackson, Saul și Louise Rosenzweig, profesor asociat în științele personalității de la Universitatea din Washington; Leah Schultz, doctorand în științe psihologice și creștine la Universitatea Washington; și Judy Andrews, cercetător științific la Institutul de Cercetări Oregon din Eugene, Ore.

"Un număr tot mai mare de teorii arată că un scop în viață este în mod clar ceva mai mult decât a fi mulțumit de viața ta sau de a nu te simți stresat", a spus Schultz. "Am reușit să descifrăm aceste rezultate și să vedem relația directă dintre conflictul cu părinții și direcția în viață a copiilor".

Schultz studiază dezvoltarea diferențelor individuale, cum ar fi trăsăturile de personalitate și interesele profesionale pe tot parcursul vieții. Ea este interesată în mod deosebit de modul în care indivizii gestionează aceste diferențe în viața lor de zi cu zi, modul în care aceștia aleg în mediile care se potrivesc cel mai bine și ce implicații poate avea o mai bună adaptare a persoanei la mediu, pentru o varietate de rezultate ale vieții.

"În acest studiu, am putut să privim factorii ai relației părinte-copil, cum ar fi câți părinți și copii au conflicte", a spus Schultz. "Dar va fi important ca cercetătorii să înțeleagă mai precis cum sunt părinții demonstrează valoarea unui scop în viața copilului? Cum ajută copiii să-și definească și să-și urmeze propriile scopuri? Înțelegerea conținutului acestor conversații ne poate ajuta pe toți să înțelegem cum conversațiile contează pentru copiii din viața noastră ".