A alege dintr-o gamă de mâncăruri ultraprocesate poate fi o provocare, dar înțelegerea ingredientelor și a impactului asupra sănătății este esențială.
Oamenii consumă adesea alimente ultraprocesate, care sunt rapide și ușor de mâncat, ceea ce poate duce la probleme de sănătate, cum ar fi sindromul metabolic, diabetul de tip 2 și anumite tipuri de cancer. Aceste alimente sunt adesea preparate cu aditivi pentru a le face gustoase și atractive.
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură definește alimentele ultraprocesate ca fiind formulări de ingrediente, majoritatea de uz exclusiv industrial, create prin diverse tehnici și procese industriale.
Printre exemplele de alimente ultraprocesate se numără prăjiturile ambalate, antreurile congelate, batoanele proteice și chipsurile aromatizate. În timp ce majoritatea alimentelor sunt procesate într-o anumită măsură, alimentele ultraprocesate duc lucrurile mai departe. Înțelegerea impactului alimentelor ultraprocesate și a modului în care acestea se pot încadra într-o dietă bine echilibrată este crucială pentru menținerea unui stil de viață sănătos.
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) sugerează că identificarea unui aliment ca fiind ultraprocesat implică examinarea ingredientelor sale, care pot include elemente care nu sunt utilizate în mod obișnuit în bucătărie, cum ar fi maltodextrina și îndulcitorii artificiali.
Alimentele ultraprocesate pot conține, de asemenea, ingrediente extrase din alte alimente, cum ar fi cazeina, lactoza, glutenul, zerul, uleiurile hidrogenate, izolatul proteic, maltodextrina, zahărul inversat și siropul de porumb bogat în fructoză. Aceste adaosuri pot fi elemente nutritive precum fibre, vitamine sau minerale.
Pâinea procesată are, de obicei, un minim de ingrediente care se găsesc într-o bucătărie de casă, în timp ce pâinea ultraprocesată poate avea ingrediente suplimentare, cum ar fi emulgatori sau coloranți adăugați.
Alimentele ultraprocesate, cum ar fi produsele de patiserie, prăjiturile, sucurile, dulciurile și mesele congelate, au adesea liste lungi de ingrediente și aditivi, conservanți și ingrediente care nu se găsesc într-o bucătărie de casă.
Cu toate acestea, producătorii de alimente nu sunt obligați să menționeze pe eticheta produselor alimentare procesele utilizate în produsele lor, ceea ce face dificil pentru consumatori să determine dacă alimentele pe care le aleg sunt ultraprocesate sau nu.
Foto: Freepik @makistock
Consumul mai multor alimente ultraprocesate este asociat cu anumite riscuri pentru sănătate, dar este posibil să le evităm prin evaluarea etichetelor alimentare de pe produsele alimentare ambalate. Unele alimente ultraprocesate sunt bogate în nutrienți, oferind vitamine, minerale și alte componente care promovează sănătatea, cu adaos limitat de zahăr, sodiu și grăsimi saturate. Cerealele integrale și laptele de soia îmbogățit oferă nutrienți esențiali în forme accesibile și la prețuri accesibile.
Datele susțin ideea că alimentele ultraprocesate pot susține sănătatea unei persoane, în funcție de alegerile făcute. Oamenii de știință de la USDA au arătat că este posibil să se respecte Ghidul dietetic 2020-2025 în timp ce se consumă 91% din totalul caloriilor din alimente ultraprocesate, atâta timp cât alegerile sunt mai sărace în grăsimi saturate și zahăr adăugat și conțin micronutrienți.
Deși nu se recomandă o dietă alcătuită în mare parte din alimente ultraprocesate, este posibil să se facă alegeri sub umbrela alimentelor ultraprocesate care pot susține sănătatea. Sarah Garone, tehnician autorizat în nutriție și dietetică, subliniază că nu există un raport perfect al cantității de alimente ultraprocesate care ar trebui să se regăsească în alimentaația t, deoarece fiecare are nevoi diferite în funcție de accesibilitate și accesibilitate.
Principalul lucru este să identifici alimentele ultraprocesate și să nu te bazezi pe ele pentru cea mai mare parte a dietei tale, potrivit Health.
În concluzie, navigarea pe tărâmul alimentelor ultraprocesate necesită un ochi avizat și o abordare echilibrată. Deși aceste alimente nu se aliniază întotdeauna cu noțiunile tradiționale de alimentație sănătoasă, ele pot juca un rol într-o dietă bine închegată atunci când sunt alese cu înțelepciune.
Fiind atenți la listele de ingrediente, optând pentru opțiuni cu o densitate mare de nutrienți și menținând consumul sub control, persoanele pot ajuta persoanele să găsească un echilibru între comoditate și nutriție. Înțelegerea faptului că nu toate alimentele ultraprocesate sunt create în mod egal le permite consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză care să le sprijine sănătatea și bunăstarea generală.
În cele din urmă, în timp ce este esențial să se reducă la minimum dependența de alimentele ultraprocesate, indulgențele ocazionale nu trebuie să deraieze obiectivele dietetice ale unei persoane. Prin cultivarea conștientizării și a moderației, indivizii pot naviga cu încredere în peisajul alimentelor ultraprocesate, asigurându-se că alegerile lor dietetice se aliniază cu preferințele lor în materie de sănătate și stil de viață.
Folosite de mii de ani, semințele de chia continuă să impresioneze prin potențialul lor nutritiv și versatilitatea lor în alimentație.
Măceșele, alături de gustul lor dulce-acrișor, sunt bogate în vitamine și antioxidanți, având numeroase beneficii pentru sănătate.
Deși este cunoscută pentru proprietățile sale nutritive și durabilitatea sa impresionantă, mierea nu este imună la deteriorare.
De ce să nu bei cafea dacă ieși în frig. Cum influențează corpul și sănătatea.
