Cum să gestionezi stresul, în vreme de război. Psihologul Irina Bodnariu ne-a vorbit despre modalitățile de gestionare a anxietății și stresului, asociate cu evenimentele tragice din...
Cum să gestionezi stresul, în vreme de război. În mijlocul conflictelor și haosului din zonele de război, impactul asupra sănătății mintale este profund și este adesea subestimat. Psihologul Irina Bodnariu a oferit lumină în acest subiect, într-un interviu acordat exclusiv pentru DC Medical, abordând modalitățile de gestionare a stresului și anxietății, asociate cu evenimentele tragice din zonele de conflict și a oferit sfaturi despre cum să discutăm aceste aspecte dificile în familie, mai ales cu copiii.
Abordând modul în care ar trebui să reacționăm la știrile și evenimentele tragice, Irina Bodnariu subliniază că este normal să avem reacții emoționale la astfel de evenimente. Totuși, este important să încercăm să ne reglăm aceste emoții și să ne concentrăm pe aspectele pe care le putem controla. Consumul excesiv de informații negative poate afecta sănătatea mintală, așa că limitarea expunerii la astfel de conținut este esențială pentru protejarea noastră emoțională.
”O reacție normală include și emoții, și trăiri negative. Nu este obligatoriu, nici necesar să reacționăm în vreun fel, pentru că, din fața televizorului, doar asistând la relatarea unor știri negative, nu putem influența cu nimic cursul evenimentelor. Ar fi inuman să ne cerem să fim impasibili, ne pot stârni reacții emoționale mai ușoare sau chiar severe de spaimă sau neputință. Tot normal este să le calibrăm, însă, să fim conștienți de ele și să reușim să ne autoreglăm, astfel încât starea să nu fie prelungită pe tot parcursul zilei”, a explicat psihologul Irina Bodnariu.
Foto: Freepik @vecstock
În ceea ce privește protejarea sănătății mintale în timpul unui conflict, psihologul subliniază importanța alegerii activităților zilnice. Evitarea rulării mentale a scenariilor înspăimântătoare și ancorarea în prezent sunt modalități eficiente de gestionare a stresului și anxietății. Irina Bodnariu amintește că mintea nu face diferența între realitate și imaginație, astfel că trebuie să ne concentrăm pe ceea ce putem controla în prezent.
”Prima măsura de protecție este să nu ne hrănim mintea doar cu aceste imagini, pe cât este posibil sa le evităm. Nu putem trăi desprinși de lume, să nu știm ce se întamplă lângă noi sau să nu ne pese, dar, într-o ordine a priorităților, oamenii trebuie să se ocupe întâi de acele aspecte ale vieții de care sunt responsabili și pe care le pot controla.
Sănătatea mintală se îngrijește, în primul rând, prin alegerea gândurilor și a activităților de peste zi. A rula în minte scenarii îngrozitoare, ne duce în tiparul de „luptă sau fugi”, în care toate resursele sunt concentrate pe gestionarea pericolului pe care organismul îl resimte. Este important de știut că mintea nu face diferența între un scenariu real sau imaginat. Așa ințelegem că stresul și anxietatea pot fi mai ușor gestionate, dacă ne ancorăm mereu în momentul prezent și pe ce avem de făcut la timpul respectiv, nu pe ce a fost sau ce ar putea fi”, a adăugat psihologul Irina Bodnariu.
Vezi și: Greșelile pe care le faci înainte să te pui la somn. De ce nu poți să dormi pe parcursul nopții
Sănătatea mintală este fragilă și necesită atenție specială, mai ales în contextul conflictelor și războaielor. Recunoașterea reacțiilor noastre, limitarea expunerii la conținut traumatizant și gestionarea emoțiilor sunt pași esențiali pentru a menține echilibrul mental. Comunicarea deschisă și înțelegerea nivelului de înțelegere a copiilor în discuțiile despre astfel de subiecte sunt esențiale pentru a crea un mediu sănătos de învățare și dezvoltare.
*O campanie DC Medical de informare și educare cu privire la intervenția în caz de situații de urgență sau calamități.
Ședințele de terapie online funcționează cu adevărat? Studiul care dă peste cap tot ce credeam despre psihoterapia online.
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.
De ce te îmbolnăvești. Care este cel mai rău lucru care ți se întâmplă.
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
