Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Neuroplasticitatea, capacitatea creierului de a se adapta și reconfigura, oferă oportunități remarcabile pentru îmbunătățirea funcției cognitive și a sănătății...
Citește și: Nutrigenomica: dieta ideală în funcție de ADN-ul tău. O abordare personalizată a nutriției
Neuroplasticitatea, capacitatea creierului de a se schimba și de a se restructura, s-a dovedit a fi un instrument potențial pentru optimizarea funcției creierului, îmbunătățirea performanței profesionale și chiar influențarea performanței echipei.
Neuroplasticitatea presupune capacitatea creierului de a învăța și de a se adapta, despre care se credea anterior că este fixată până la sfârșitul adolescenței. Cu toate acestea, cercetările recente au arătat că creierul nostru poate crește și se poate schimba pe tot parcursul maturității dacă ne tratăm corect căile neuronale.
Dr. Marsha Chinichian, psihoterapeut clinic și fondator al Mindshine, subliniază faptul că putem forma și reorganiza conexiunile din creierul nostru. Acest lucru este în contrast cu convingerea că oamenii se nasc cu un număr mare de neuroni, sinapse și conexiuni, care mor pe măsură ce îmbătrânim. Neuroplasticitatea permite persoanelor să facă schimbări pentru a-și dezvolta în continuare creierul și pentru a-l reconfigura în vederea unei performanțe mai bune.
Dr. Chinichian și alți experți cognitivi de top, precum Natalia Ramsden, psiholog de afaceri și fondator al SOFOS Associates, consideră că ideea că indivizii își pot schimba în bine structura creierului, ceea ce le poate crește dramatic productivitatea la locul de muncă, reprezintă un aspect extrem de puternic. Concentrându-se pe neuroplasticitate, persoanele își pot îmbunătăți funcția și productivitatea creierului, ceea ce duce în cele din urmă la o mai bună bunăstare generală.
Traumatismul cerebral poate afecta capacitatea de vorbire, dar nu o pierde neapărat definitiv. Terapia și reabilitarea pot ajuta creierul să repare căile vechi sau să creeze unele noi. Neuroplasticitatea are potențial pentru tratarea afecțiunilor mintale, cum ar fi depresia, prin promovarea neuroplasticității pozitive prin exerciții.
Deși complexă, reprogramarea creierului la domiciliu poate îmbunătăți starea de bine prin rescrierea tiparelor de gândire negative. Acest lucru sugerează că reconfigurarea creierului poate fi o opțiune viabilă de tratament.
Foto: Freepik @syda_productions
Cercetările sugerează că jocurile pot avea numeroase beneficii cognitive, inclusiv îmbunătățiri ale coordonării motorii, recunoașterii vizuale, memoriei, raționamentului, luării deciziilor, abilităților de rezolvare a problemelor, rezilienței, cooperării și participării în echipă. Aceste efecte pot îmbunătăți jocul și se pot prelungi în restul vieții, cum ar fi învățarea de a recupera după un eșec și explorarea diferitelor soluții la sarcini.
Diferitele tipuri de jocuri oferă beneficii diferite, jocurile de aventură 3D contribuind la memorie, rezolvarea problemelor și recunoașterea scenelor, jocurile puzzle stimulând abilitățile de rezolvare a problemelor, conectivitatea creierului și predicția spațială, iar jocurile ritmice îmbunătățesc memoria vizuo-spațială și atenția.
În plus, învățarea unei limbi noi poate îmbunătăți funcția cognitivă. Studiile au arătat că dobândirea unei noi limbi poate crește densitatea materiei cenușii în creier, care găzduiește regiuni importante asociate cu limbajul, atenția, memoria, emoțiile și abilitățile motorii. Bilingvismul poate oferi beneficii de protecție împotriva declinului cognitiv, încetinind declinul viitor legat de vârstă, inclusiv simptomele de demență.
Învățarea unei a doua limbi la vârsta adultă poate, de asemenea, să consolideze materia albă, care ajută la facilitarea conectivității creierului și a comunicării între diferite regiuni ale creierului.
Studierea unei noi limbi la orice vârstă poate duce la consolidarea abilităților de rezolvare a problemelor și de gândire creativă, la îmbunătățirea vocabularului, la o mai bună înțelegere a lecturii și la creșterea capacității de a face mai multe lucruri în același timp. Se pot utiliza programe online și aplicații dar este esențial să se respecte o metodă de studiu timp de cel puțin câteva luni, chiar dacă se studiază doar 10 sau 15 minute pe zi.
Muzica are numeroase beneficii pentru creier, inclusiv îmbunătățirea stării de spirit, a capacităților de învățare și de memorie, a concentrării, a focalizării și a bunăstării emoționale. De asemenea, poate încetini declinul cognitiv la adulții în vârstă și poate promova neuroplasticitatea prin îmbunătățirea mișcării, a coordonării și a abilităților de memorie. Învățarea unui instrument în copilărie poate contribui la protejarea împotriva declinului cognitiv legat de vârstă și poate duce la îmbunătățirea performanțelor cognitive la vârsta adultă.
Antrenamentul muzical are, de asemenea, beneficii ca exercițiu de neuroplasticitate, deoarece poate ajuta la ameliorarea tulburărilor emoționale și la îmbunătățirea calității vieții. Tutorialele online vă pot ajuta să începeți, iar opțiuni necostisitoare precum ukulele, muzicuța sau clapele pot fi găsite online. Chiar și ascultarea regulată de muzică poate crește neuroplasticitatea creierului.
Călătoriile pot spori flexibilitatea cognitivă, pot inspira creativitatea și pot lărgi viziunea generală asupra lumii. Experimentarea unor peisaje și împrejurimi noi poate ajuta la cunoașterea diferitelor culturi și la o mai bună comunicare. Dacă călătoria nu este posibilă, o plimbare lungă printr-un cartier nou, cumpărături în altă parte a orașului, drumeții sau călătorii virtuale pot fi benefice.
Exercițiile fizice, în special exercițiile aerobice, pot duce la îmbunătățirea capacităților cognitive, precum învățarea și memoria. De asemenea, ajută la îmbunătățirea coordonării motorii fine și a conectivității creierului, ceea ce poate proteja împotriva declinului cognitiv. Activitatea fizică ca exercițiu de neuroplasticitate promovează creșterea fluxului sanguin și creșterea celulelor în creier, pe care cercetările le leagă de reducerea simptomelor depresiei. Implicarea cu ceilalți mai regulat poate stimula sănătatea creierului și poate ajuta la ameliorarea simptomelor de anxietate și depresie.
Arta vă poate ajuta să vedeți lumea în moduri noi, unice, cum ar fi desenul și pictura. Cercetările din 2015 sugerează că formele de artă precum desenul și pictura aduc beneficii directe creierului prin sporirea creativității și îmbunătățirea abilităților cognitive. Activitățile artistice pot crea, de asemenea, noi căi și pot consolida conexiunile existente în creier, ducând la o mai bună funcționare cognitivă generală.
Acceptă deconcentrarea, chiar și simpla mâzgălitură, deoarece aceasta activează rețeaua de moduri implicite a creierului, care permite o scurtă pauză mentală. Această pauză mentală ocazională are legătură directă cu neuroplasticitatea, îmbunătățind creativitatea, întrerupând obiceiurile nedorite și ajutând la găsirea de noi soluții la probleme. Implicarea partenerului și a familiei în activități artistice poate fi, de asemenea, benefică pentru toți cei implicați.
Experții cred acum că creierul poate fi reconfigurat cu timp și răbdare, putând ajuta la ameliorarea simptomelor de sănătate mintală și protejând împotriva declinului cognitiv, în ciuda credinței că creierul nu poate continua să se schimbe sau să se dezvolte dincolo de un anumit moment în viață.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.