Fructoza din băuturi și alimente procesate, vinovată de cea mai frecventă boală de ficat

Consumul excesiv de fructoză - un îndulcitor omniprezent - poate duce la boala ficatului gras non-alcoolic. Cercetătorii de la Școala de Medicină de la Universitatea din California au descoperit că fructoza afectează negativ ficatul după ce ajunge în intestin, unde zahărul perturbă bariera epitelială care protejează organele interne de toxine produse de unele bacterii intestinale.

Dezvoltarea tratamentelor care previn perturbarea barierei intestinale, concluzionează autorii într-un studiu (link direct) publicat pe 24 august 2020 în jurnalul Nature Metabolism, ar putea proteja ficatul de boala ficatului gras non-alcoolic, o afecțiune care afectează unul din trei americani.

„Boala ficatului gras non-alcoolic este cea mai frecventă cauză de boli hepatice cronice din lume. Poate progresa către afecțiuni mai grave, cum ar fi ciroza, cancerul hepatic, insuficiența hepatică și poate duce la deces”, a declarat autorul principal dr Michael Karin, profesor de farmacologie și patologie la University of California - San Diego School of Medicine. „Aceste descoperiri indică o abordare care ar putea preveni apariția leziunilor hepatice în primul rând.”

Siropul cu fructoză care înlocuiește zahărul din alimente 

Consumul de fructoză în SUA, și nu numai, a crescut exponențial începând cu anii 1970, odată cu introducerea siropului de porumb cu compoziție mare de fructoză (HFCS), un înlocuitor mai ieftin al zahărului, care este utilizat pe scară largă în alimente procesate și ambalate, de la cereale și produse coapte, până la băuturi răcoritoare. 

Multiple studii pe animale și la oameni au legat consumul crescut de HFCS cu epidemia de obezitate și numeroase afecțiuni inflamatorii, precum diabetul, bolile de inimă și cancerul. Cu toate acestea, Administrația americană pentru Medicamente și Alimente (FDA) îl reglementează în prezent similar cu alți îndulcitori, cum ar fi zaharoză sau mierea, și nu recomandă decât „aportul moderat”.

Noul studiu definește totuși un rol și un risc specific pentru siropul de porumb cu compoziție mare de fructoză în dezvoltarea bolilor hepatice grase. „Capacitatea fructozei, care este abundentă în smochine și curmale uscate, de a induce „îmgrășarea ficatului” era cunoscută de vechii egipteni, care hrăneau rațe și gâște cu fructe uscate pentru a face versiunea lor de foie gras (pate de ficat de gâscă, n.r.)”, a spus Karin.

„Odată cu apariția biochimiei moderne și a analizei metabolice, a devenit evident că fructoza este de două-trei ori mai puternică decât glucoza în creșterea grăsimilor hepatice, o afecțiune care declanșează boala ficatului gras non-alcoolic. Iar consumul crescut de băuturi răcoritoare care conțin sirop de porumb cu multă fructoză corespunde creșterii explozive a incidenței bolii ficatului gras non-alcoolic”, a mai arătat cercetătorul.

Fructoza este descompusă în tractul digestiv uman de o enzimă numită fructokinază, care este produsă atât de ficat, cât și de intestin. Folosind modele pe șoarece, cercetătorii au descoperit că metabolismul excesiv al fructozei în celulele intestinale reduce producția de proteine care mențin bariera intestinală - un strat de celule epiteliale acoperite cu mucus care împiedică bacteriile și produsele microbiene, cum ar fi endotoxinele, să se scurgă din intestine în sânge.

„Astfel, prin deteriorarea barierei și creșterea permeabilității acesteia, consumul excesiv de fructoză poate duce la o afecțiune inflamatorie cronică numită endotoxemie, care a fost documentată atât pe experimete la animale, cât și la pacienți pediatri cu boala ficatului gras non-alcolic”, a declarat autorul principal al studiului, dr Jelena Todoric, un savant colaborator al laboratorului Karin.

Fructoza distruge bariera protectoare din intestin

„Este foarte clar că fructoza își desfășoară atacul” în intestin”, a spus Karin, „iar dacă este prevenită deteriorarea barierei intestinale, fructoza n-ar mai dăuna așa mult ficatului”.

Oamenii de știință au remarcat că hrănirea șoarecilor cu cantități mari de fructoză și grăsimi are efecte adverse deosebit de severe asupra sănătății. „Aceasta este o afectare care imită 95% din aportul relativ de fructoză al adolescenților americani, care obțin până la 21,5% din caloriile lor zilnice din fructoză, adesea în combinație cu alimente bogate în calorii precum hamburgeri și cartofi prăjiți”, a spus Karin.

Interesant este faptul că echipa de cercetare a descoperit că atunci când aportul de fructoză a fost redus sub un anumit prag, nu s-au mai observat efecte adverse la șoareci, ceea ce sugerează că de fapt consumul excesiv și de lungă durată de fructoză reprezintă un risc pentru sănătate. Aportul moderat de fructoză prin consumul normal de fructe este bine tolerat.

„Din păcate, multe alimente procesate conțin siropul de porumb cu fructoză și oamenii nu pot estima câtă fructoză consumă efectiv”, a spus Karin. „Deși educația și creșterea gradului de conștientizare sunt cele mai bune soluții la această problemă, pentru acei indivizi care au trecut la forma severă a bolii ficatului gras non-alcoolic, cunoscută sub numele de steatohepatită non-alcoolică, aceste descoperiri oferă o oarecare speranță pentru o viitoare terapie bazată pe restaurarea barierei intestinale”.