Potrivit unui studiu recent, fumatul provoacă micșorarea creierului, iar daunele cresc odată cu timpul și intensitatea fumatului. Boala Alzheimer, demența și declinul cognitiv sunt toate mai susceptibile de a apărea atunci când se pierde volumul creierului. Deși nu poate fi oprit, renunțarea la fumat poate ajuta la încetinirea micșorării creierului.
Autorii cercetării îi sfătuiesc pe fumătorii de orice vârstă să facă din renunțarea la obiceiul lor o prioritate absolută. Potrivit unui studiu recent realizat de oamenii de știință de la Washington University School of Medicine din St. Louis, Missouri, fumatul țigărilor micșorează creierul. În plus, reducerea creierului este legată de o incidență mai mare a demenței, a bolii Alzheimer (AD) și a tulburărilor cognitive.
Rezultatele studiului demonstrează că oprirea fumatului în orice moment a prevenit pierderea suplimentară de materie cenușie. Însă, odată ce se produce micșorarea, creierul nu își recapătă masa inițială.
Fumatul este recunoscut de mult timp ca fiind dăunător pentru inimă și plămâni, dar efectele sale asupra creierului au primit mai puțină atenție din partea cercetătorilor.
Echipa de studiu a căutat să închidă un vid de cunoștințe despre impactul dăunător al fumatului, sub conducerea autorului principal, Dr. Laura J. Bierut, director al Centrului de studiu al sănătății și comportamentului.
Vezi și: Fructe întregi vs sucuri naturale. Care este alegerea mai sănătoasă
Fumatul crește riscul de demență și micșorează creierul
Potrivit unor studii anterioare, fumătorii au un risc mai mare de demență. Conform estimărilor, fumatul ar putea fi vinovat pentru 14% din cazurile de Alzheimer .
Pentru a examina relația dintre micșorarea creierului și fumatul de țigări este necesară disocierea variabilelor comportamentale și genetice. Atât micșorarea creierului, cât și dorința de a fuma pot fi influențate de genele proprii - autorii spun că aproximativ jumătate din preferința pentru fumat se datorează geneticii.
Cercetătorii au luat în considerare variabile precum volumul creierului și predispoziția genetică la fumat. Ei au ajuns la concluzia că, deși fumatul poate fi moștenit, fumatul este o cauză majoră a micșorării creierului.
Studiul analizează datele publicate în 2019 de la UK Biobank. Acesta a inclus 32.094 de participanți de origine europeană, împreună cu datele lor privind imagistica cerebrală. Participanții și-au raportat singuri fumatul.
Cercetătorii au determinat numărul de ani în care fumătorii care au declarat că au consumat un pachet sau douăzeci de țigări pe zi au fumat țigări. Imaginile lor cerebrale au fost puse în contrast cu cele ale nefumătorilor și ale fumătorilor care fumaseră mai puțin de 100 de țigări.
S-a observat o contracție cerebrală mai mare la cei care fumau mai mult.
De ce micșorarea creierului duce la declin cognitiv?
Dr. Dung Trinh de la Clinica Healthy Brain a explciat: "Micșorarea creierului, sau atrofia, implică pierderea neuronilor și a conexiunilor dintre ei". Dr. Trinh nu a fost implicat în acest studiu. "Această pierdere poate afecta capacitatea creierului de a funcționa corect", a spus Dr. Trinh.
Dr. Trinh a remarcat că în afecțiuni precum boala Alzheimer și demența în general, anumite zone critice se micșorează, ceea ce duce la o pierdere a funcției. "De exemplu, hipocampul, crucial pentru formarea memoriei, prezintă adesea o atrofie semnificativă în boala Alzheimer", a precizat el.
O astfel de atrofie poate inhiba comunicarea între diferite regiuni ale creierului, ceea ce duce la declin cognitiv, potrivit Medical News Today.
Dr. Bierut a subliniat că scăderea volumului creierului este asociată cu îmbătrânirea. "Cu alte cuvinte, persoanele care fumează au un creier "mai bătrân"", a spus ea.
Foto: Freepik
Fumatul provoacă leziuni cerebrale
Dr. Bierut a explicat că, atunci când fumezi, ingerezi multe substanțe chimice toxice. Ea a adăugat că persoanele care fumează au un nivel de oxigen în sânge mai scăzut în mod cronic. "Creierul iubește oxigenul, iar aceste niveluri cronice de oxigen mai scăzute înfometează încet creierul", a spus Dr. Bierut.
Dr. Trinh a enumerat diverse moduri în care fumatul poate dăuna creierului. El a spus că leziunile vasculare pot reduce fluxul de sânge către creier, ceea ce duce la moartea celulelor și atrofie.
Dr. Trinh a citat stresul oxidativ și efectele inflamatorii asociate cu fumatul, spunând: "Aceste procese pot afecta celulele creierului și structurile de susținere".
Unele substanțe chimice din țigări sunt neurotoxice și capabile să afecteze direct celulele creierului. "Fumatul afectează nivelurile diferiților neurotransmițători din creier, ceea ce poate contribui la deteriorarea neuronală și la atrofie în timp", a adăugat Dr. Trinh.
Beneficiile renunțării la fumat
Potrivit doctorului Bierut, renunțarea la fumat este unul dintre cele mai importante lucruri pe care le puteți face pentru sănătatea ta.
"Cu cât fumezi mai mult și mai mult timp, cu atât îți îmbătrânești mai mult creierul. Celălalt lucru pe care îl spun întotdeauna oamenilor mai în vârstă și care fumează - nu este niciodată prea târziu să renunți. Există beneficii pentru sănătate dacă te lași de fumat chiar și mai târziu în viață." a continuat Dr. Beirut.
În concluzie, este imposibil de supraestimat consecințele negative ale fumatului asupra creierului, în special în ceea ce privește micșorarea creierului și deteriorarea cognitivă care rezultă.
Rezultatele studiului realizat de experții de la Washington University School of Medicine subliniază cât de urgent este ca oamenii să renunțe la fumat, indiferent de vârsta lor.
În timp ce daunele provocate de fumat asupra creierului sunt ireversibile, renunțarea la fumat în orice etapă poate opri deteriorarea ulterioară și poate reduce potențial riscul de a dezvolta afecțiuni precum demența și boala Alzheimer.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
