Care sunt regulile pentru o prăjire corectă a mâncării și cum trebuie să prăjești în funcție de uleiul pe care-l folosești.
"De câte ori pe săptămâna ne putem bucura de o... prăjeală? Răspunsul ni-l dă oglinda. Silueta ne spune dacă mâncam sau... nu prea multe alimente prăjite. Contează de asemenea în ce tip de grăsime prăjim.
În post, lipsa produselor de origine animală face mâncarea mai puțin gustoasă și hrănitoare. E firesc să compensăm aceste lipsuri cu prăjeală. De la ceapă și cartofi, până la hamsii, dovlecei pane sau șnițel, tot ce e prăjit e delicios! Instinctul ne spune că prăjeala e bună pentru simplul motiv că înseamnă grăsime.
Însă nu orice grăsime și în orice cantitate sunt bune pentru sănătate.
Dacă știm să prăjim corect ne putem bucura din când în când de un cartof bine rumenit. Care este secretul? Temperatura și tipul de grăsime folosit: temperatura de prăjire nu trebuie să depășească 200 grade C iar grăsimea în care prăjim să fie stabilă, cu punct de ardere înalt, astfel încât să nu genereze produși toxici cu potențial cancerigen.
Cine îndeplinește aceste condiții? Grăsimile saturate, fie că sunt de origine animală (adică untură) sau vegetală (grăsimea de cocos și de palmier). Grăsimile polinesaturate, adică uleiurile, au temperatură critică până la care pot fi încălzite, dincolo de care încep să se degradeze. Cel mai stabil este uleiul de arahide,cu punct de fumegare la 220′C urmat de uleiul de măsline (210′C), floarea-soarelui (180′C), soia (150′C) și porumb (140′C).
Reguli pentru o prăjire corectă:
- evitați supra încălzirea și fumegarea uleiului
- folosiți o cantitate mare de ulei, care să acopere complet produsul de prăjit
- introduceți alimentele în uleiul fierbinte, se va forma rapid o crustă care împiedică îmbibarea cu grăsime a produsului final; un cartof corect prăjit trebuie să fie crocant la exterior, iar la interior să fie moale, gătit prin căldură și neinfiltrat cu ulei
- schimbat cât mai des uleiul din vasul de prăjit, prin reîncălzire se formează produși toxici
- folosiți friteuze cu abur care utilizează puțin ulei și realizează o prăjire dietetică
-evitați prăjitul în unt, este sensibil la încălzirea și peste 120 grade Celsius începe să fumege.
Nu pierdeți din vedere untura, nu există prăjeală mai gustoasă și mai sănătoasă decât cea făcută în untură! Silueta e singura care ne spune cât de des putem beneficia de așa un răsfăț", spune medicul nutriționist Mihaela Bilic.
Medicii și sistemele de sănătate încearcă să reducă la normal colesterolul. Dar ce înseamnă normal și care este normalul ne-a explicat Gheorghe Andrei Dan, medic primar cardiolog la Spitalul Clinic Colentina.
"Aici sunt mai multe aspecte care merită punctate.
1. Dacă colesterolul, și mai precis fracțiunea de densitate mică a colesterolului, este nocivă pentru sănătate și predispune la ateroscleroză? Răspunsul este categoric da, pentru că din secolul 19 au apărut cele două teorii: lipidică și inflamatorie, prin care LDL, adică acel colesterol "rău" poate penetra în spațiu peretele vascular și să promoveze ateroscleroza.
2. A doua întrebare extrem de importantă este dacă pe pacientul nostru îl interesează colesterolul? Răspunsul este categoric nu. Pe pacient îl interesează ateroscleroza în care LDL colesterol este un marker, adică o dovadă, o culoare de risc de ateroscleroză și în același timp un factor de risc, adică un element cu valoare cauzală în ateroscleroză.
3. Cea mai dificilă întrebare provine din sintagma medicală a ultimilor 20 de ani, care se cheamă Low the better, deci cu cât mai jos LDL, cu atât mai bine, punând problema că LDL colesterol este ceva de care trebuie să uităm și să ajungă la zero. Evident că lucrurile nu stau așa.
Care este valoarea LDL colesterol normală și unde ne găsim noi. Și la asta răspunsurile sunt deja oarecum date de câțiva ani buni, iar condiția este să le citim cum trebuie.
Clătite cu banane și nuci: rețetă. Un desert rapid pentru weekendurile de iarnă. Trebuie să-l încerci.
Ți-au ieșit iar cartofii moi, lipicioși sau făcuți doar pe margini? Ține-i 10 minute în apă cu gheață și vezi diferența!
Alimentele fermentate sunt "super-eroii" care îți întăresc imunitatea și te feresc de virusuri.
Așa reduci riscul de AVC. Un expert indică schimbarea alimentară simplă care poate face diferența.
Crezi că știi ce bei? Adevărul despre laptele "light" vs. laptele "degresat" te va face să citești etichetele de acum.
