Insectele, mâncarea care poate salva planeta

O astfel de masă pe bază de insecte vă va oferi, de fapt, de patru ori cantitatea de fier necesară organismului, de trei ori mai multe proteine și mai multe vitamine și minerale cheie decât pâinea, smoothie-ul, ouăle și slănina pe care le consumi astăzi, toate în timp ce salvezi planeta.

Credeți că nu veți mânca asemenea orori? Păi, ne pare rău să vă spunem, dar dacă ați mâncat fructe culese direct de pe ramuri, ciocolată, pizza și spaghete, e posibil să fi mâncat deja insecte - și chiar mai rău. Ca să nu ne amintim de colorantul alimentar care e extras dintr-o specie de gândaci.
FDA (Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente), spre exemplu, permite 30 sau mai multe părți de insecte și niște păr rozătoare în fiecare baton de ciocolată; aproape doi viermi într-o cutie de tomate sau sos de pizza de 450 de ml; și până la 450 de părți de insecte și nouă fire de rozătoare în fiecare cutie de spaghete de 450 de grame, notează CNN.

Nu există nicio modalitate de a scăpa complet de toate creaturile, așa că FDA trebuie să permită ceea ce numesc „defecte alimentare", pe care le mănânci fără să știi. Sunt în multe dintre alimentele noastre – chiar și în unt de arahide și jeleu.

Deci de ce nu am mânca gândacii în mod intenționat și să luptăm simultan împotriva schimbărilor climatice?

Insectele sunt hrănitoare

Conform unui raport al Global Market Insights, piața insectelor comestibile din SUA a atins 55 de milioane de dolari în 2017 și este de așteptat să crească până la aproape 80 de milioane de dolari până în 2024. Europa este pe același drum, în timp ce țările din Asia Pacific vor mânca insecte în valoare de 270 de milioane de dolari până la sfertul secolului.

O cerere din ce în ce mai mare de proteine de înaltă calitate, împreună cu mișcarea către sustenabilitate și împotriva alimentelor procesate, sunt câteva dintre motivele care au stat la baza popularității în creștere.

Multe țări au tradiții care datează de secole legate de insecte. Conform unui raport din 2013 al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), cel puțin 2 miliarde de persoane din întreaga lume mănâncă insecte în fiecare zi.

„Am mâncat insecte în multe țări: termite, scorpioni, larvele de gândac, viermii de mătase. Toate foarte frecvente", a spus entomologul Jeff Tomberlin, care dirijează programul de științe criminalistice și de investigare la Texas A&M University.

„Am avut larve de gândaci care a fost încorporată într-un quiche. Am avut viermi de bambus care erau prăjiți precum cartofii prăjiți", a spus el. „Am avut termite afumate și servite ca aperitiv, la fel ca alunele". „În ceea ce privește gustul, este un fel de aromă de floricele și nuci", a continuat Tomberlin. "Aroma de unt ar fi dată de grăsimea insectei, iar partea crocantă ar fi chitina sau exoscheletul."

Cele mai frecvent consumate grupuri de insecte la nivel mondial, potrivit FAO, sunt: furnicile, gândacii, albinele, omizile, greierii, libelulele, lăcustele, termitele și viespile. Dar, în total, sunt peste 2.100 de insecte comestibile care se găsesc în lume, conform Wageningen University and Research din Olanda.

Și multe dintre insecte sunt pline cu vitamine, minerale, grăsimi și proteine bune pentru oameni. De fapt, insectele sunt adesea considerate delicatese.  Termitele regine, de exemplu, sunt atât de dense din punct de vedere nutrițional, încât sunt date ca hrană copiilor subnutriți din Uganda și Zambia. Viermele de făină, spre exemplu, are niveluri mai mari de omega-3 nesaturați decât peștele, precum și același conținut de proteine, vitamine și minerale.

Proteina de greiere este o „proteină completă" la fel cum se găsește în pește, carne, produsele lactate și ouă. Proteinele complete conțin toți cei nouă aminoacizi esențiali necesari pentru construirea și repararea țesuturilor proteice din organism. Nu producem în organism în mod natural acei aminoacizi esențiali, așa că trebuie să-i obținem prin dieta noastră.

În plus, fiecare insectă oferă o cantitate mare de proteine pentru dimensiunea sa. Omida mopane (sau viermele mopane, o delicatesă în Africa), unul dintre cele mai apreciate și devorate insecte din lume, conține între 48% și 61% proteine și este o sursă de calciu, zinc și fier. Apoi, 16% până la 20% din viermele acesta este grăsime, din care 40% reprezintă acizi grași esențiali.

Sunt bune pentru planetă

Devorând insectele în loc de animale producătoare de metan este o modalitate ușoară și excelentă de a furniza nutriție de calitate maselor, în timp ce ajutăm mediul, cred cercetătorii.

Dar nu vorbim doar protejarea ozonului. Insectele nu folosesc multă apă și pot fi cultivate pe deșeuri organice, chiar și vertical, în spații mici. Apoi, potrivit FAO, peste o pătrime din pământul din lume este folosit pentru pășunat de animale. O altă treime este dedicată cultivării culturilor care vor fi mâncate de animalele în cauză. Insectele pot fi crescute în spații mult mai mici șil, pentru că au sânge rece, au nevoie de mai puțină energie pentru a se încălzi și mult mai puțină mâncare decât animalele.

Greierii, spre exemplu, au nevoie de de 2 ori mai puțină mâncare decât ar avea nevoie organismul unui animal să producă aceeași cantitate de proteine, conform FAO.

„Dacă te uiți la producția unui kilogram de carne de vită, ai o rată de conversie de aproximativ 20 la 1 – au nevoie de 20 de kilograme de furaje pentru a produce un kilogram de carne", a spus Tomberlin. „Dacă te uiți la insecte, te uiți la un raport de aproximativ 2 la 1. Deci, este o rată de conversie mult mai eficientă".

De asemenea, mai există un plus: ciclul de viață rapid al insectelor. „În timp ce puteți hrăni un animal timp de șase săptămâni pentru a-l pregăti pentru a fi scos pe piață, în aceeași perioadă (puteți) să aveți mai multe generații de insecte", a spus Tomberlin. "Adăugați asta la faptul că le puteți crește într-un spațiu atât de mic, pe hrană atât de puțină și aveți trei argumente că insectele sunt produse alimentare superioare animalelor."

În 2019, populația globului a depășit deja 7,7 miliarde, iar ONU estimează că până în 2050 vom fi 9,7 miliarde. Dacă luăm în considerare efectele devastatoare ale schimbărilor climatice, pescuitul excesiv, lipsa de apă și o productivitate redusă a culturilor, atunci insectele chiar popt fi considerate proteina viitorului.