Insomnie: nu puteți dormi? Prebioticele ar putea ajuta

Un studiu legat de insomnie arată că anumite prebiotice pot influența metaboliții intestinali, atenuând stresul și ducând la un somn mai bun.
În curând am putea avea un nou tratament pentru insomnie. Anumite fibre cunoscute sub numele de prebiotice pot îmbunătăți somnul și pot stimula rezistența la stres prin influențarea bacteriilor intestinale și a moleculelor puternic active biologic, sau a metaboliților, pe care le produc, arată o un nou studiu al cercetătorilor de la Universitatea Boulder din Colorado.
Cercetarea, publicată în Scientific Reports (link studiu) și realizată deocamdată pe șoareci, ar putea duce în cele din urmă la noi abordări pentru tratarea problemelor de somn, care afectează 70 de milioane de americani.
„Mesajul principal al lucrării este că acest tip de fibre nu este doar util acolo pentru ușura scaunul și a ajuta la trece prin sistemul digestiv", a declarat Robert Thompson, cercetător postdoctoral în Departamentul de Fiziologie Integrativă și autor principal al studiului din Scientific Reports. Prebioticele „hrănesc bacteriile care trăiesc în intestinul nostru și creează o relație simbiotică cu noi, care are efecte puternice asupra creierului și a comportamentului nostru", a mai spus acesta.
Mâncare pentru bacterii
Cei mai mulți oameni sunt familiarizați cu probioticele, bacteriile prietenoase prezente în alimentele fermentate precum iaurtul și laptele bătut. Mai recent, oamenii de știință s-au aplecat asupra prebioticelor – care sunt compuși dietetici pe care oamenii nu îi pot digera, ci servesc drept hrană pentru microbiomul nostru intestinal, adică pentru miliardele de bacterii care „locuiesc" în noi. Deși nu toate fibrele sunt prebiotice, multe alimente precum prazul, anghinarea, ceapa și anumite cereale integrale sunt bogate în ele.
Pentru studiu, cercetătorii au început cu șoareci de sex masculin adolescenți, care au fost hrăniți cu mâncare standard sau cu mâncare la care s-au adăugat prebiotice și au urmărit o serie de efecte fiziologice înainte și după hrănire la șobolani care erau „stresați".
Așa cum s-a raportat într-un studiul anterior al cercetătorilor, șoarecii hrăniți după o dietă prebiotică au petrecut mai mult timp în somn restaurator - somnul de tip non-REM (NREM). După stres, au petrecut, de asemenea, mai mult timp în somnul cu mișcare rapidă a ochilor (REM), care se crede a fi critic pentru recuperarea de la stres.
În timp ce la șobolanii care mâncau alimente standard s-a observat o aplatizare nesănătoasă a fluctuațiilor naturale ale temperaturii organismului și o scădere a diversității sănătoase a microbiomului lor intestinal după stres, cei cu dietă prebiotică au fost protejați de aceste efecte.
Noul studiu aruncă lumină asupra modului în care prebioticele pot ajuta la stres.
„Știm că această combinație de fibre dietetice ajută la promovarea robusteței stresului și a unui somn bun și protejează microbiomul intestinal de perturbări. Cu acest nou studiu am dorit să încercăm să identificăm semnalul", a spus autorul principal și profesorul de fiziologie integrativă, Monika Fleshner, director a Laboratorului de Fiziologie a Stresului.
Folosind o tehnologie numită spectrometrie de masă pentru a analiza eșantioanele fecale de la cobai, cercetătorii au măsurat metaboliții sau molecule mici bioactive produse de bacterii, în timp ce produsele alimentare sunt dizolvate.
Ei au descoperit că șoarecii cu dieta prebiotică aveau un „metabolom" substanțial diferit sau o compoziție specială de metaboliți, mult mai mare decât la cei cu dietă normală, și care includea acizii grași, zaharurile și steroizii care, prin căile intestinal de semnalizare ale creierului, pot influența comportamentul. Metabolomul de șoareci arăta, de asemenea, diferit după stres.
De exemplu, șoarecii din dieta standard au văzut creșteri dramatice ale precursorului alopregnanolonului (un steroid natural produs de corp care declanșează simptomele de Tulburare Disforică Premenstruală) și a steroidului cetonei, metaboliți care pot perturba somnul, în timp ce cei aflați în dieta prebiotică nu au avut astfel de creșteri.
„Rezultatele noastre dezvăluie semnale noi care provin de la microbii intestinali care pot modula fiziologia stresului și a somnul", a spus Fleshner.
În căutarea unei pastile de dormit mai bune
În timp ce fibra dietetică prebiotică este cu siguranță sănătoasă, nu este sigur dacă doar mărind cantitatea de alimentel bogate în ea poate promova un somn mai bun sau dacă vă scapă de insomnie. Șoarecii au fost hrăniți cu doze foarte mari din patru prebiotice specifice, inclusiv: galacto-oligozaharide, care sunt prezente în linte și varză; polidextroză (PDX) un aditiv alimentar aprobat de FDA adesea folosit ca îndulcitor; lactoferină, care se găsește în laptele matern; și proteine globulare din grăsimi din lapte.
„Probabil că ar trebui să mâncați o mulțime de linte și varză pentru a vedea orice efect", a spus Thompson.
Suplimentele prebiotice abundă deja pe rafturile magazinelor naturale. Dar Fleshner a spus că este prea devreme să credem că un supliment sau un medicament care conține astfel de compuși ar fi sigur și eficient pentru toată lumea. În funcție de componența lor microbiană, persoanele ar putea răspunde diferit.
„Acestea sunt molecule puternice, cu efecte neuroactive reale, iar oamenii trebuie să fie atenți când iau așa ceva", a avertizat ea. Cercetării au pornit deja și un studiu uman la Universitatea Boulder.
În cele din urmă, Fleshner crede că aceste informații ar putea duce la o nouă clasă de opțiuni pentru persoanele care nu pot dormi, dar nu le place să ia medicamente de somn.
„Înarmați cu aceste informații, am putea fi capabili să dezvoltăm o terapeutică țintită care să impulsioneze moleculele care controlează stresul și le împiedică pe cele care par să perturbe somnul", a spus ea.
-
-
-
-
Cuișoarele: un remediu natural pentru durere și inflamație27.08.2025, 22:25
-
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Stresul cronic crește riscul de accident vascular cerebral la femeile sub 50 de ani
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Dieta bogată în grăsimi poate provoca probleme de memorie la vârstnici în doar câteva zile
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
AVC-ul fals, semnal de alarmă pentru demență. Care sunt semnele de alarmă
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Kefirul ar putea preveni boala Alzheimer. Are rol neuroprotector
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Primul semn al bolii Parkinson. Apare cu aproape 10 ani înaintea tremorului
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Terapia senzorială de 40 Hz, speranță revoluționară pentru pacienții cu Alzheimer
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Sănătatea inimii încetinește îmbătrânirea creierului și reduce riscul de demență
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.