Mâncarea de tip fast-food prostește: descoperirea șocantă a oamenilor de știință

O revizuire a zeci de studii făcute pe șoareci, ce a fost efectuată de oamenii de știință de la Universitatea din California de Sud, din Los Angeles, a descoperit că o dietă bogată în calorii și bogată în grăsimi - denumită „dieta occidentală” în cercurile de cercetare - la începutul vieții a fost legată de o slăbire a memoriei, comportament anxios crescut și alte probleme cognitive. Toate aceste aspecte păreau a fi complet separate de efectele bine documentate pe care le are o dietă occidentală asupra greutății, metabolismului și stării generale de sănătate, potrivit revizuirii, care a fost publicată la începutul acestui an în revista Frontiers in Neuroscience, sugerând că dieta poate avea un impact mult mai mare asupra sănătății și dezvoltării neurologice decât se credea anterior.

Mai exact, analiza a constatat că șoarecii care consumă o dietă occidentală în primele etape ale vieții, care sunt importante pentru dezvoltare, au agravat anxietatea și funcția de memorie, indiferent de creșterea în greutate. De asemenea, a dus la o creștere a comportamentelor asemănătoare dependenței, pe măsură ce șoarecii au crescut până la pofta alimentelor zaharoase și bogate în grăsimi, alături de o scădere a comportamentelor sociale.

Ideea din spatele revizuirii este că dieta occidentală poate funcționa ca un proxy pentru o dietă americanizată bogată în gustări, băuturi răcoritoare și alte alimente nesănătoase, au scris cercetătorii UCLA în lucrarea lor.

„Pe lângă faptul că este un predictor al obezității și al disfuncției metabolice, consumul unei diete occidentale (WD) este legat de o performanță cognitivă mai slabă pe tot parcursul vieții”, au scris ei. „În special, consumul de WD în timpul etapelor critice de dezvoltare ale vieții are consecințe negative asupra diverselor abilități cognitive mai târziu la vârsta adultă.”

Desigur, cel mai bun mod de a testa impactul dietei asupra cunoașterii ar fi studiile pe oameni, dar cercetarea nutrițională este cunoscută ca fiind dificilă. Deci, în locul unei cercetări aprofundate efectuate la om, studiile efectuate pe șoareci pot servi ca un indicator rezonabil - dacă nu perfect - al posibilelor riscuri pentru sănătatea noastră, care merită să fie luate în considerare.