”Îmbăierea în pădure”, terapia care reduce stresul și tensiunea arterială mare

Cercetătorul Qing Li, coordonatorul analizelor privind ”îmbăierea în pădure” de peste 15 ani, studiu în desfășurare, susține că petrecerea a doar 20 d eminute în mijlocul pădurii reduce nnivelul de stres, nivelul tensiunii arteriale ridicate și îmbunătățește starea de spirit. Cercetarea a mai subliniat că această terapie ar o creștere a „proteinelor anticancerigene” sau a celulelor NK (Natural Killer), iar efectele pot dura aproximativ 30 de zile.

”Deci, ce este exact îmbăierea în pădure și cum se face? Este o mișcare lentă prin natură, în timp ce vă folosiți cele cinci simțuri pentru a experimenta împrejurimile. Ritmul lent îl face net diferit de exercițiile fizice, cum ar fi alergarea sau drumețiile, în natură”, arată BBC Earth.

Un studiu japonez din 2017, conform Centrului Național pentru Biotehnologia Informației ce ține de Biblioteca Națională de Medicină din State, ncbi.nlm.nih.gov, că, deși ”se știe puțin despre posibilitatea aplicațiilor anti-hipertensive ale lui Shinrin-yoku (n. r. un termen din japoneză ce se traduce prin «experimentând atmosfera din pădure sau îmbăierea în pădure»)” arată clar ”un efect semnificativ al Shinrin-yoku asupra scăderii tensiunii arteriale".

Alte studii, tot din Japonia, susțin că oamenii care au petrecut timp în pădure au niveluri mai scăzute de cortizol, tensiune arterială mai mică decât cei din oraș care nu au practicat ”îmbăierea în natură”. ”Ministerul a promovat terapia forestieră deoarece cercetătorii de mai mulți ani au arătat că aduce beneficii pentru sănătate", afirmă Susan Joachim, un ghid de terapie forestieră în Melbourne, Australia, citată de healthline.com.

O cercetare din 2010, făcută pe 280 de persoane, cu vârsta medie de 21 de ani, prezintă noi rezultate din experimentele pe teren efectuate în 24 de păduri din Japonia.

”Rezultatele arată că mediile forestiere promovează concentrații mai scăzute de cortizol, ritmul scăzut al pulsului, tensiunea arterială scăzută, activitatea nervului parasimpatic mai mare și activitatea nervoasă simpatică mai scăzută decât mediul urban. Aceste rezultate vor contribui la dezvoltarea unui domeniu de cercetare dedicat medicinii forestiere, care poate fi folosit ca strategie pentru medicina preventivă", se arată în rezumatul studiului, conform ncbi.nlm.nih. gov.

Pe lângă sentimentul aproape instantaneu de calm și mulțumire care însoțește timpul petrecut în aer liber, drumețiile în natură pot reduce frământările, ideile obsesive. Mulți dintre noi adesea suntem consumați de gânduri negative, ceea ce ne strică cele mai bune momente din viață și ne conduce pe o cale spre depresie și anxietate în cel mai rău caz. Dar un studiu recent publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences a descoperit că petrecerea timpului în natură scade aceste gânduri obsesive, negative, cu o marjă semnificativă.

Pentru a efectua acest studiu, cercetătorii au comparat nivelul de îngrijorare raportat al participanților care au făcut drum prin un mediu urban sau în natură. Ei au descoperit că cei care au mers timp de 90 de minute într-un mediu natural au raportat niveluri mai mici de îngrijorare și au avut, de asemenea, activitate neuronală redusă în cortexul prefrontal subgenual, o zonă a creierului legată de boli mintale. Cei care au mers prin mediul urban, însă, nu au raportat scăderea stării de îngrijorare sau frământare. Cercetătorii au remarcat că urbanizarea crescută se corelează strâns cu cazurile crescute de depresie și alte boli mintale. Pregătindu-ne în mod regulat să ne îndepărtăm din mediul urban și să petrecem mai mult timp în natură putem beneficia în mod considerabil de bunăstarea noastră psihologică (și fizică).