Mâncatul impulsiv: de ce mâncăm fără să ne fie foame

Mâncatul impulsiv (nu neapărat de foame) a fost asociat cu creșterea în greutate și obezitate, dar și unele tulburări psihiatrice, inclusiv dependețe de droguri sau jocuri de...
Impulsivitatea, sau reacția fără a se gândi la consecințele unei acțiuni, a fost legată de aportul excesiv de alimente, creșterea în greutate și obezitatea, împreună cu mai multe tulburări psihiatrice, inclusiv dependența de droguri și jocurile de noroc excesive.
O echipă de cercetători care include un membru al facultății de la Universitatea din Georgia a identificat acum un circuit specific în creier care modifică impulsivitatea alimentară, creând posibilitatea oamenilor de știință de a dezvolta într-o zi terapii care să abordeze supraalimentarea.
Descoperirile echipei au fost publicate recent în revista Nature Communications.
„Există o fiziologie de bază în creier care reglează capacitatea de a spune nu alimentației impulsive”, a declarat Emily Noble, profesor asistent la Colegiul de Științe ale Familiei și al Consumatorilor din UGA, care a fost autor principal al studiului. "În modelele experimentale, puteți activa circuitul respectiv și puteți obține un răspuns comportamental specific."
Hormonul care ne face să mâncăm
Folosind un model de șoarece, cercetătorii s-au concentrat pe un subset de celule cerebrale care produc un tip de transmițător în hipotalamus numit hormon concentrator al melaninei (MCH).
Deși cercetările anterioare au arătat că creșterea nivelului de MCH în creier poate crește aportul de alimente, acest studiu este primul care arată că MCH joacă, de asemenea, un rol în comportamentul impulsiv, a spus Noble.
„Am descoperit că atunci când activăm celulele din creier care produc MCH, animalele devin mai impulsive în comportamentul lor în jurul alimentelor”, a spus Noble.
Pentru a testa impulsivitatea, cercetătorii au instruit șobolanii să apese o pârghie pentru a primi o peletă „delicioasă, cu conținut ridicat de grăsimi, cu zahăr”, a spus Noble. Cu toate acestea, șobolanul a trebuit să aștepte 20 de secunde între apăsările pârghiei. Dacă șobolanul apăsa prea repede maneta, trebuia să aștepte încă 20 de secunde.
Cercetătorii au folosit apoi tehnici avansate pentru a activa o cale neuronală specifică MCH de la hipotalamus la hipocamp, o parte a creierului implicată în funcția de învățare și memorie.
Comportament impulsiv
Rezultatele au indicat că MCH nu afectează cât de mult le-a plăcut animalelor mâncarea sau cât de greu au fost dispuși să muncească pentru aliment. Mai degrabă circuitul a acționat asupra controlului inhibitor al animalelor sau asupra capacității lor de a se opri din încercarea de a obține alimentele.
"Activarea acestei căi specifice a neuronilor MCH a crescut comportamentul impulsiv fără a afecta alimentația normală pentru nevoile calorice sau motivația de a consuma mâncare delicioasă, "A spus Noble. "Înțelegerea acest circuit, care afectează în mod selectiv impulsivitatea alimentară, este o poartă spre posibilitatea ca într-o zi să putem fi capabili să dezvoltăm terapii pentru supraalimentare care ajută oamenii să adere la o dietă fără a reduce pofta normală sau a face mâncarea delicioasă să pară mai puțin delicioasă."
Lucrarea, "Circuitul de hipotalamus-hipocamp reglează impulsivitatea prin hormonul care concentrează melanina", a fost publicată în Nature Communications.
Sursa, aici.
-
-
Lemborexant, somniferul care ar putea proteja creierul de Alzheimer08.09.2025, 16:59
-
-
4 fraze pe care să le spunem copiilor la început de grădiniță sau școală08.09.2025, 12:22
-
4 motive să faci un duș fierbinte08.09.2025, 10:27
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Cel mai rău lucru pe care îl faci când te trezești. Îți macină sănătatea
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.