Mâncatul impulsiv: de ce mâncăm fără să ne fie foame

Mâncatul impulsiv (nu neapărat de foame) a fost asociat cu creșterea în greutate și obezitate, dar și unele tulburări psihiatrice, inclusiv dependețe de droguri sau jocuri de...
Impulsivitatea, sau reacția fără a se gândi la consecințele unei acțiuni, a fost legată de aportul excesiv de alimente, creșterea în greutate și obezitatea, împreună cu mai multe tulburări psihiatrice, inclusiv dependența de droguri și jocurile de noroc excesive.
O echipă de cercetători care include un membru al facultății de la Universitatea din Georgia a identificat acum un circuit specific în creier care modifică impulsivitatea alimentară, creând posibilitatea oamenilor de știință de a dezvolta într-o zi terapii care să abordeze supraalimentarea.
Descoperirile echipei au fost publicate recent în revista Nature Communications.
„Există o fiziologie de bază în creier care reglează capacitatea de a spune nu alimentației impulsive”, a declarat Emily Noble, profesor asistent la Colegiul de Științe ale Familiei și al Consumatorilor din UGA, care a fost autor principal al studiului. "În modelele experimentale, puteți activa circuitul respectiv și puteți obține un răspuns comportamental specific."
Hormonul care ne face să mâncăm
Folosind un model de șoarece, cercetătorii s-au concentrat pe un subset de celule cerebrale care produc un tip de transmițător în hipotalamus numit hormon concentrator al melaninei (MCH).
Deși cercetările anterioare au arătat că creșterea nivelului de MCH în creier poate crește aportul de alimente, acest studiu este primul care arată că MCH joacă, de asemenea, un rol în comportamentul impulsiv, a spus Noble.
„Am descoperit că atunci când activăm celulele din creier care produc MCH, animalele devin mai impulsive în comportamentul lor în jurul alimentelor”, a spus Noble.
Pentru a testa impulsivitatea, cercetătorii au instruit șobolanii să apese o pârghie pentru a primi o peletă „delicioasă, cu conținut ridicat de grăsimi, cu zahăr”, a spus Noble. Cu toate acestea, șobolanul a trebuit să aștepte 20 de secunde între apăsările pârghiei. Dacă șobolanul apăsa prea repede maneta, trebuia să aștepte încă 20 de secunde.
Cercetătorii au folosit apoi tehnici avansate pentru a activa o cale neuronală specifică MCH de la hipotalamus la hipocamp, o parte a creierului implicată în funcția de învățare și memorie.
Comportament impulsiv
Rezultatele au indicat că MCH nu afectează cât de mult le-a plăcut animalelor mâncarea sau cât de greu au fost dispuși să muncească pentru aliment. Mai degrabă circuitul a acționat asupra controlului inhibitor al animalelor sau asupra capacității lor de a se opri din încercarea de a obține alimentele.
"Activarea acestei căi specifice a neuronilor MCH a crescut comportamentul impulsiv fără a afecta alimentația normală pentru nevoile calorice sau motivația de a consuma mâncare delicioasă, "A spus Noble. "Înțelegerea acest circuit, care afectează în mod selectiv impulsivitatea alimentară, este o poartă spre posibilitatea ca într-o zi să putem fi capabili să dezvoltăm terapii pentru supraalimentare care ajută oamenii să adere la o dietă fără a reduce pofta normală sau a face mâncarea delicioasă să pară mai puțin delicioasă."
Lucrarea, "Circuitul de hipotalamus-hipocamp reglează impulsivitatea prin hormonul care concentrează melanina", a fost publicată în Nature Communications.
Sursa, aici.
-
-
-
Conjugatele anticorp-medicament, tratamentul care atacă direct cancerul18.09.2025, 13:48
-
-
Compușii din ciocolată ar putea încetini îmbătrânirea18.09.2025, 12:22
Testul rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
AVC-ul fals, semnal de alarmă pentru demență. Care sunt semnele de alarmă
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.