Parkinson nu e doar o singură boală. Ultimele descoperiri
Contrariați de diferitele simptome ale pacienților de Parkinson, cercetătorii danezi au descoperit că sunt, de fapt, două tipuri de boală.
Cercetătorii danezi de la Universitatea Aarhus au descoperit că boala Parkinson nu este o singură afecțiune cum se credea până acum, ci sunt, de fapt, două boli, fie în creier, fie în intestine. Aceasta ar explica de ce pacienții cu Parkinson descriu simptome foarte diferite.
”Cu ajutorul tehnicilor avansate de scanare, am arătat că boala Parkinson poate fi împărțită în două variante, care încep în diferite locuri ale corpului. Pentru unii pacienți, boala începe în intestine și se răspândește de acolo până la creier prin conexiuni neuronale. Pentru alții, boala începe în creier și se răspândește în intestin și alte organe, cum ar fi inima", explică Per Borghammer, profesor la Departamentul de Medicină Clinică a universității amintite.
Potrivit acestuia, descoperirea ar putea fi foarte semnificativă pentru tratamentul bolii Parkinson în viitor, deoarece aceasta ar trebui să se bazeze pe tiparul de boală al pacientului individual. Boala Parkinson se caracterizează printr-o deteriorare lentă a creierului datorită alfa-sinucleinei acumulate, o proteină care dăunează celulelor nervoase.
”Demult s-a demonstrat că pacienții cu Parkinson au un microbiom diferit în intestine decât oamenii sănătoși, fără ca noi să înțelegem cu adevărat semnificația acestui lucru. Acum, că suntem capabili să identificăm cele două tipuri de boală Parkinson, putem examina riscul factori și posibili factori genetici care pot fi diferiți pentru cele două tipuri. Următorul pas este de a examina dacă, de exemplu, boala Parkinson în primul rând a corpului poate fi tratată prin tratarea intestinelor cu transplant de fecale sau în alte moduri care afectează microbiomul”, continuă Per Borghammer, potrivit unui comunicat al universității daneze amintite.
Studiul, AICI.
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Gestul simplu care poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 20%
Boala extrem de comună care dublează riscul de AVC
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
De ce uităm dacă am oprit aragazul sau unde ne-am pus cheile
Izolarea socială, factor de risc pentru demență
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Orele în care ești mai predispus la AVC
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
