Premiul Nobel pentru Pace, decernat unui medic ginecolog din Africa

Nadia Murad, o membră a minorităţii religioase yazidi din nordul Irakului, este o victimă a crimelor de război comise de militanţii reţelei teroriste sunnite Stat Islamic. Abuzurile comise de Stat Islamic au fost sistematice, parte a unei strategii militare. Aceste crime au servit drept armă împotriva minorităţilor religioase. 

Pe 15 august 2014, când Nadia avea doar 21 de ani, viaţa tihnită din satul natal, Kocho, a luat sfârşit după ocuparea localităţii de terorişti. Bărbaţii care au refuzat să se convertească la versiunea de islam promovată de SI au fost executaţi, trupurile lor fiind aruncate în gropi comune, iar Nadia, alături de alte tinere, a fost dusă la Mosul şi vândută ca sclavă. A fost ţinută în captivitate, bătută şi violată în repetate rânduri, până când, la un moment dat, a reuşit să evadeze, găsind adăpost în casa unei familii de musulmani sunniţi.

Nadia Murad a scris o carte, apărută şi în România, intitulată "Eu voi fi ultima. Povestea captivităţii mele şi lupta mea împotriva Statului Islamic", în care relatează suferinţele îndurate de ea şi alte femei sub stăpânirea Stat Islamic.

Doctorul Denis Mukwege, fondatorul spitalului Panzi din Bukavu, este cunoscut pentru ajutorul acordat victimelor abuzurilor sexuale din Republica Democratică Congo. Cele mai multe dintre aceste abuzuri sexuale au fost comise în cursul războiului civil din această ţară, în urma căruia peste şase milioane de congolezi şi-au pierdut vieţile.

Dr. Denis Mukwege, cunoscut ca „omul care repară femeile”, tratează femeile violate victime ale războiului și victimele exciziilor practicate în tradiția africană. 

Dr. Mukwege s-a născut în 1955 la Bukavu, care era atunci sub dominație belgiană. Și-a făcut studiile de medicină la Burundi, apoi s-a întors în Congo, unde a fost martor la suferințe atroce ale femeilor, victime ale exciziilor și ale traumatismelor suferite în timpul nașterilor. Pleacă în Franța, la Angers, unde se specializează în obstetrică-ginecologie. Se întoarce în țara natală în 1989, unde se ocupă de secția de ginecologie a spitalului din Bukavu. În 1996, spitalul este distrus în război, iar până în 1999 medicul reușește să pună pe bazele propriului spital, care devine o clinică în care sunt salvate victimele violurilor. În războiul civil din Congo, violul era utilizat ca armă de distrugere în masă. Mukwege a tratat mii de femei, unele chiar de mai multe ori, efectuând zilnic până la 10 intervenții chirurgicale, într-un program de 18 ore pe zi. Dr. Mukwege își continuă lupta contra violenței sexuale până în zilele noastre, când tortura sexuală este încă o practică des întâlnită în Africa.