Somnul și memoria: neuronii se resetează în timpul somnului. Ce spune știința despre instrumentul natural al creierului pentru consolidarea memoriei
În timpul somnului, hipocampul, o regiune esențială a creierului, se „resetează”, pregătind neuronii pentru a forma noi amintiri și a consolida informațiile învățate, conform unor descoperiri recente....
Funcția principală a creierului uman este de a crea amintiri, care ne permit să reținem și să ne reamintim informații de-a lungul timpului. Neuronii, celule speciale din creier, ajută la crearea amintirilor, care sunt stocate în zona hipocampusului.
Factorii stilului de viață, cum ar fi o dietă sănătoasă, exercițiile fizice, meditația și somnul adecvat, pot îmbunătăți memoria. Cu toate acestea, înțelegerea proceselor neuronale implicate în crearea memoriei este încă limitată.
Un studiu recent publicat în revista Science a constatat că, în timpul somnului, hipocampusul devine silențios sau în mare parte inactiv, permițând neuronilor să se reseteze, făcându-i disponibili pentru a crea noi amintiri în ziua următoare. Această cercetare urmărește să înțeleagă acțiunile creierului din timpul somnului care favorizează sau defavorizează memoria.
Având în vedere că ne petrecem aproximativ o treime din viață dormind, înțelegerea relației dintre somn și memorie va oferi informații despre cum să abordăm condițiile dăunătoare memoriei.
Pe scurt, creierul uman joacă un rol crucial în crearea memoriei, iar înțelegerea proceselor neuronale implicate în crearea memoriei poate oferi informații valoroase cu privire la modul de îmbunătățire a memoriei.
Cum se resetează neuronii în timpul somnului
Cercetătorii au descoperit că hipocampul, format din trei regiuni principale: CA1, CA2 și CA3, devine „tăcut” în timpul somnului. Acest lucru se datorează „reducerii la tăcere” a zonelor CA1 și CA3 în timpul învățării în timpul zilei, care sunt regiuni active.
Această „reducere la tăcere” permite neuronilor să se reseteze în timpul somnului. Studiul a constatat că, pentru ca neuronii să imprime amintiri în memorie, aceștia au nevoie de pauze sau de o „resetare” pentru a putea crea amintiri adecvate.
Regiunea de mijloc, CA2, generează această stare, permițând neuronilor să se „reseteze” în timpul somnului. Această descoperire evidențiază importanța somnului pentru formarea memoriei creierului.
Citește și: Proteinele la micul dejun. Cât de eficiente sunt shake-urile proteice la prima oră

Foto: Freepik
Noi tratamente pentru problemele de memorie
Un studiu realizat de Oliva și echipa sa a dezvoltat instrumente pentru îmbunătățirea potențială a memoriei, ceea ce ar putea ajuta medicii în tratarea bolilor legate de memorie, cum ar fi boala Alzheimer, și ar putea elimina amintirile negative sau traumatice ale persoanelor pentru a ajuta la tratarea unor afecțiuni precum tulburarea de stres post-traumatic (PTSD).
Cercetarea identifică neuronii specifici și circuitele neuronale responsabile de procesele de memorie precum consolidarea și resetarea, permițând tratamente mai specifice pentru diferite afecțiuni ale memoriei. Următorul pas în cercetare este înțelegerea modului în care creierul coordonează solicitările mari de memorie, deoarece avem întotdeauna multe lucruri de învățat și de reținut de-a lungul vieții noastre.
De ce este hipocampul important pentru memorie
Un studiu realizat de Manisha Parulekar, director al Diviziei de geriatrie de la Centrul Medical Universitar Hackensack, co-director al Centrului pentru Pierderea Memoriei și Sănătatea Creierului de la Centrul Medical Universitar Hackensack, oferă o perspectivă asupra modului în care somnul resetează creierul pentru o nouă învățare.
Studiul sugerează că înțelegerea rolului regiunii CA2 în reducerea la tăcere și resetarea circuitelor de memorie ar putea conduce la terapii care îmbunătățesc consolidarea memoriei și previn declinul cognitiv ulterior la pacienții cu demență și boala Alzheimer.
În plus, optimizarea calității somnului prin intervenții precum terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie ar putea fi esențială în gestionarea acestor afecțiuni. Parulekar subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege variațiile individuale ale tiparelor de somn și ale activității creierului pentru a personaliza aceste terapii potențiale.
De asemenea, ea subliniază importanța transpunerii acestor rezultate în studii clinice pentru a testa eficacitatea intervențiilor care vizează circuitul CA2 sau calitatea somnului la pacienții cu demență și boala Alzheimer.
-
De ce provoacă statinele dureri musculare14.12.2025, 21:01
-
EXCLUSIV Plante și ceaiuri care ajută la curățarea plămânilor14.12.2025, 19:42
-
Cum te ajută regula 30:15 ca să scapi de durerile de spate14.12.2025, 18:52
-
-
Când trebuie să iei medicamente: înainte, în timpul sau după mese14.12.2025, 16:59
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Izolarea socială, factor de risc pentru demență
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Îndulcitorul "inofensiv" care crește riscul de accident vascular cerebral
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
