Somnul și memoria: neuronii se resetează în timpul somnului. Ce spune știința despre instrumentul natural al creierului pentru consolidarea memoriei

În timpul somnului, hipocampul, o regiune esențială a creierului, se „resetează”, pregătind neuronii pentru a forma noi amintiri și a consolida informațiile învățate, conform unor descoperiri recente....
Funcția principală a creierului uman este de a crea amintiri, care ne permit să reținem și să ne reamintim informații de-a lungul timpului. Neuronii, celule speciale din creier, ajută la crearea amintirilor, care sunt stocate în zona hipocampusului.
Factorii stilului de viață, cum ar fi o dietă sănătoasă, exercițiile fizice, meditația și somnul adecvat, pot îmbunătăți memoria. Cu toate acestea, înțelegerea proceselor neuronale implicate în crearea memoriei este încă limitată.
Un studiu recent publicat în revista Science a constatat că, în timpul somnului, hipocampusul devine silențios sau în mare parte inactiv, permițând neuronilor să se reseteze, făcându-i disponibili pentru a crea noi amintiri în ziua următoare. Această cercetare urmărește să înțeleagă acțiunile creierului din timpul somnului care favorizează sau defavorizează memoria.
Având în vedere că ne petrecem aproximativ o treime din viață dormind, înțelegerea relației dintre somn și memorie va oferi informații despre cum să abordăm condițiile dăunătoare memoriei.
Pe scurt, creierul uman joacă un rol crucial în crearea memoriei, iar înțelegerea proceselor neuronale implicate în crearea memoriei poate oferi informații valoroase cu privire la modul de îmbunătățire a memoriei.
Cum se resetează neuronii în timpul somnului
Cercetătorii au descoperit că hipocampul, format din trei regiuni principale: CA1, CA2 și CA3, devine „tăcut” în timpul somnului. Acest lucru se datorează „reducerii la tăcere” a zonelor CA1 și CA3 în timpul învățării în timpul zilei, care sunt regiuni active.
Această „reducere la tăcere” permite neuronilor să se reseteze în timpul somnului. Studiul a constatat că, pentru ca neuronii să imprime amintiri în memorie, aceștia au nevoie de pauze sau de o „resetare” pentru a putea crea amintiri adecvate.
Regiunea de mijloc, CA2, generează această stare, permițând neuronilor să se „reseteze” în timpul somnului. Această descoperire evidențiază importanța somnului pentru formarea memoriei creierului.
Citește și: Proteinele la micul dejun. Cât de eficiente sunt shake-urile proteice la prima oră
Foto: Freepik
Noi tratamente pentru problemele de memorie
Un studiu realizat de Oliva și echipa sa a dezvoltat instrumente pentru îmbunătățirea potențială a memoriei, ceea ce ar putea ajuta medicii în tratarea bolilor legate de memorie, cum ar fi boala Alzheimer, și ar putea elimina amintirile negative sau traumatice ale persoanelor pentru a ajuta la tratarea unor afecțiuni precum tulburarea de stres post-traumatic (PTSD).
Cercetarea identifică neuronii specifici și circuitele neuronale responsabile de procesele de memorie precum consolidarea și resetarea, permițând tratamente mai specifice pentru diferite afecțiuni ale memoriei. Următorul pas în cercetare este înțelegerea modului în care creierul coordonează solicitările mari de memorie, deoarece avem întotdeauna multe lucruri de învățat și de reținut de-a lungul vieții noastre.
De ce este hipocampul important pentru memorie
Un studiu realizat de Manisha Parulekar, director al Diviziei de geriatrie de la Centrul Medical Universitar Hackensack, co-director al Centrului pentru Pierderea Memoriei și Sănătatea Creierului de la Centrul Medical Universitar Hackensack, oferă o perspectivă asupra modului în care somnul resetează creierul pentru o nouă învățare.
Studiul sugerează că înțelegerea rolului regiunii CA2 în reducerea la tăcere și resetarea circuitelor de memorie ar putea conduce la terapii care îmbunătățesc consolidarea memoriei și previn declinul cognitiv ulterior la pacienții cu demență și boala Alzheimer.
În plus, optimizarea calității somnului prin intervenții precum terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie ar putea fi esențială în gestionarea acestor afecțiuni. Parulekar subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege variațiile individuale ale tiparelor de somn și ale activității creierului pentru a personaliza aceste terapii potențiale.
De asemenea, ea subliniază importanța transpunerii acestor rezultate în studii clinice pentru a testa eficacitatea intervențiilor care vizează circuitul CA2 sau calitatea somnului la pacienții cu demență și boala Alzheimer.
-
-
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții15.10.2025, 12:25
-
CNAS anunță înlocuirea platformei PIAS cu un sistem modern și sigur15.10.2025, 10:08
-
-
800 de specialiști români, în prima linie a luptei împotriva cancerului15.10.2025, 08:15
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Viața mereu pe fugă crește riscul de demență, avertizează experții
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.