Somnul și memoria: neuronii se resetează în timpul somnului. Ce spune știința despre instrumentul natural al creierului pentru consolidarea memoriei
În timpul somnului, hipocampul, o regiune esențială a creierului, se „resetează”, pregătind neuronii pentru a forma noi amintiri și a consolida informațiile învățate, conform unor descoperiri recente....
Funcția principală a creierului uman este de a crea amintiri, care ne permit să reținem și să ne reamintim informații de-a lungul timpului. Neuronii, celule speciale din creier, ajută la crearea amintirilor, care sunt stocate în zona hipocampusului.
Factorii stilului de viață, cum ar fi o dietă sănătoasă, exercițiile fizice, meditația și somnul adecvat, pot îmbunătăți memoria. Cu toate acestea, înțelegerea proceselor neuronale implicate în crearea memoriei este încă limitată.
Un studiu recent publicat în revista Science a constatat că, în timpul somnului, hipocampusul devine silențios sau în mare parte inactiv, permițând neuronilor să se reseteze, făcându-i disponibili pentru a crea noi amintiri în ziua următoare. Această cercetare urmărește să înțeleagă acțiunile creierului din timpul somnului care favorizează sau defavorizează memoria.
Având în vedere că ne petrecem aproximativ o treime din viață dormind, înțelegerea relației dintre somn și memorie va oferi informații despre cum să abordăm condițiile dăunătoare memoriei.
Pe scurt, creierul uman joacă un rol crucial în crearea memoriei, iar înțelegerea proceselor neuronale implicate în crearea memoriei poate oferi informații valoroase cu privire la modul de îmbunătățire a memoriei.
Cum se resetează neuronii în timpul somnului
Cercetătorii au descoperit că hipocampul, format din trei regiuni principale: CA1, CA2 și CA3, devine „tăcut” în timpul somnului. Acest lucru se datorează „reducerii la tăcere” a zonelor CA1 și CA3 în timpul învățării în timpul zilei, care sunt regiuni active.
Această „reducere la tăcere” permite neuronilor să se reseteze în timpul somnului. Studiul a constatat că, pentru ca neuronii să imprime amintiri în memorie, aceștia au nevoie de pauze sau de o „resetare” pentru a putea crea amintiri adecvate.
Regiunea de mijloc, CA2, generează această stare, permițând neuronilor să se „reseteze” în timpul somnului. Această descoperire evidențiază importanța somnului pentru formarea memoriei creierului.
Citește și: Proteinele la micul dejun. Cât de eficiente sunt shake-urile proteice la prima oră

Foto: Freepik
Noi tratamente pentru problemele de memorie
Un studiu realizat de Oliva și echipa sa a dezvoltat instrumente pentru îmbunătățirea potențială a memoriei, ceea ce ar putea ajuta medicii în tratarea bolilor legate de memorie, cum ar fi boala Alzheimer, și ar putea elimina amintirile negative sau traumatice ale persoanelor pentru a ajuta la tratarea unor afecțiuni precum tulburarea de stres post-traumatic (PTSD).
Cercetarea identifică neuronii specifici și circuitele neuronale responsabile de procesele de memorie precum consolidarea și resetarea, permițând tratamente mai specifice pentru diferite afecțiuni ale memoriei. Următorul pas în cercetare este înțelegerea modului în care creierul coordonează solicitările mari de memorie, deoarece avem întotdeauna multe lucruri de învățat și de reținut de-a lungul vieții noastre.
De ce este hipocampul important pentru memorie
Un studiu realizat de Manisha Parulekar, director al Diviziei de geriatrie de la Centrul Medical Universitar Hackensack, co-director al Centrului pentru Pierderea Memoriei și Sănătatea Creierului de la Centrul Medical Universitar Hackensack, oferă o perspectivă asupra modului în care somnul resetează creierul pentru o nouă învățare.
Studiul sugerează că înțelegerea rolului regiunii CA2 în reducerea la tăcere și resetarea circuitelor de memorie ar putea conduce la terapii care îmbunătățesc consolidarea memoriei și previn declinul cognitiv ulterior la pacienții cu demență și boala Alzheimer.
În plus, optimizarea calității somnului prin intervenții precum terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie ar putea fi esențială în gestionarea acestor afecțiuni. Parulekar subliniază necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege variațiile individuale ale tiparelor de somn și ale activității creierului pentru a personaliza aceste terapii potențiale.
De asemenea, ea subliniază importanța transpunerii acestor rezultate în studii clinice pentru a testa eficacitatea intervențiilor care vizează circuitul CA2 sau calitatea somnului la pacienții cu demență și boala Alzheimer.
-
-
Care este umiditatea potrivită în locuință pe timpul iernii13.01.2026, 20:54
-
EXCLUSIV Fertilizarea in vitro, explicată de Dr. Erna Stoian (SANADOR)13.01.2026, 20:14
-
Alexandru Rogobete, despre tăierea salariilor din Sănătate13.01.2026, 19:13
-
De ce tăieturile de hârtie dor atât de tare13.01.2026, 19:02
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Boala extrem de comună care dublează riscul de AVC
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Alzheimer, boala care îți fură amintirile cu cei dragi. Noi descoperiri șocante
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Primul semn al bolii Alzheimer. Vlad Ciurea: Acest lucru distruge creierul
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
