Spanacul și nucile, benefice creierului. Mențin funcția cognitivă și reduc riscul de demență
Spanacul și nucile sunt bogate în nutrienții necesari pentru promovarea sănătății creierului.
Dieta echilibrată, cu aport necesar de vitamine, minerale și nutrienți, este parte integrantă dintr-un stil de viață sănătos, iar unele alimente pot să ajute în prevenirea declinului cognitiv, cel care poate duce la tulburările neurodegenerative, precum demența și boala Alzheimer.
Un studiu publicat în Jurnalul European de Nutriție a arătat că un consum de alimente bogate în magneziu poate reduce îmbătrânirea creierului cu un an în cazul persoanelor sănătoase de peste 55 de ani.
La respectivul studiu au participat peste 6.000 de persoane sănătoase din punct de vedere cognitiv, având vârste cuprinse între 40 și 73 de ani, care au completat cinci chestionare privind aportul de magneziu în timpul celor 16 luni ale studiului, notează EatThis.
Cercetătorii au descoperit că persoanele care au consumat 550 de mg de magneziu în fiecare zi aveau creierul cu un an mai tânăr la 55 de ani, în comparație cu cei care consumau doar 350 de mg de magneziu.
Pe baza rezultatelor studiului, cercetătorii estimează că o creștere a aportului de magneziu cu 41% ar putea duce la o îmbunătățire semnificativă a sănătății creierului, păstrând funcția cognitivă și reducând riscul sau prelungind apariția demenței mai târziu în viață.
Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, 55 de milioane de persoane din întreaga lume care trăiesc cu demență, iar dintre acestea 60-70% au boala Alzheimer, principala formă de demență.
”Dieta noastră poate avea un impact profund asupra multor factori ai sănătății noastre, inclusiv asupra sănătății creierului nostru.
Magneziul joacă un rol în transmisia nervoasă și stimulează, de asemenea, nivelurile acidului gamma-aminobutiric (GABA) din creier, ca un mod în care joacă un rol în funcționarea creierului”, afirmă dieteticianul Lauren Manaker.
În ceea ce privește suplimentarea magneziului, dieteticianul susține că acesta nu aceasta nu este necesară, deoarece magneziul este prezent într-o gamă largă de alimente, ușor de introdus în alimentație.
Magneziu, surse din alimente
Magneziu se găsește într-o varietate de alimente, în special în cele cu un conținut ridicat de fibre. Cele mai bune surse sunt nucile, legumele cu frunze verzi, leguminoasele și cerealele.
Cele mai importante surse de magneziu sunt:
- migdalele
- spanacul
- nuci caju
- alune
- pâine de grâu
- avocado
- cartofi
- lapte de soia
- iaurt degresat
- banane
- pește
- păsări de curte
- carne de vită
- ciocolată neagră, arată Healthline.
Precauție la excesul de magneziu
Potrivit INS, dozele zilnice recomandate de magneziu diferă în funcție de vârstă și sex, de la 80 de mg în cazul copiilor sub 3 ani, la 240 mg (bărbați), 320 mg (femei) din categoria 31-50 de ani, respectiv, 420 mg (bărbați), 320 (femei) pentru cei peste 51 de ani.
Beneficiile de stimulare a creierului aduse de magneziu au venit în urma unui consum cu 50% decât doza recomandată, motiv pentru care unele persoane se întreabă dacă este posibil să se ajungă la hipermagnezie, adică exces de magneziu.
Magneziul într-o cantitate mai mare, obținut din alimentație, nu este o problemă pentru persoanele sănătoase, deoarece surplusul este eliminat cu ajutorul rinichilor, însă nu același lucru se poate spune despre suplimentele de magneziu.
Supradoza cu magneziu este întâlnită în cazul persoanelor cu afecțiuni renale și apare mai ales atunci când sunt administrate suplimente, dar și medicamente cu un conținut ridicat de magneziu, precum laxativele sau cele cu acțiune antiacidă.
Printre riscurile asociate cu o supradoză de magneziu se află bolile de inimă și afecțiunile gastro-intestinale, iar cele mai comune simptome sunt diareea, greața și vărsăturile, dar și tensiunea arterială scăzută.
Luteina, antioxidantul bun pentru creier
În timp ce studiul menționat s-a concentrat pe efectul magneziului asupra sănătății creierului, a fost nutrient a fost descoperit a avea beneficii similare. Luteina susține funcțiile vizuale și cognitive, încă de la vârsta copilăriei.
”Luteina este un carotenoid bogat în antioxidanți care se găsește în legumele cu frunze de culoare verde închis, porumb, ouă și avocado și poate oferi beneficii cognitive pe tot parcursul ciclului de viață”, explică Manaker.
Legumele cu frunze verzi includ cătina elvețiană și spanacul, care sunt surse importante atât de magneziu, cât și de luteină.
Astfel, o salată din spanac cu adaos de nuci, asezonată cu ulei de măsline și puțină zeamă de lămâie poate să fie o opțiune sănătoasă pentru o masă care să stimuleze creierul, dar să ajute și în alte direcții, precum prevenirea anemiei.
-
Gestul simplu care poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 20%03.11.2025, 20:03
-
-
Ministerul Sănătății prezintă stocurile de vaccinuri03.11.2025, 16:39
-
-
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
