Ticurile nervoase la copii. Când sunt firești și când trebuie să îi alarmeze pe părinți

Ticurile nervoase pot să apară ca semn al unui moment anxios, la cei mici. În ce alte situații sunt firești, dar mai ales când trebuie să reacționeze...
Cu toții am trecut prin momente emoționante, prima zi de școală, scosul la tablă, poezia spusă la serbare, în fața unui public numeros.
Pentru a face față acestor situații unii au dezvoltat o serie de ticuri, care să îi calmeze, ticuri pe care apoi le-au luat în ”bagaj” chiar și la maturitate.
Medicul psihiatru Bogdan Fițiu a explicat, la Sfat de Sănătate de la Antena 3, când sunt aceste ticuri firești, dar mai ales când ar trebui părinții să se adreseze unui medic specialist, căci parte dintre aceste ticuri pot să ascundă în spate probleme neurologice.
”În dezvoltarea psihică a copiilor, ticurile pot să fi momente tranzitorii care apar în situaţii emoţionale intense, precum intrarea în colectivitate, atunci când copilul se desparte de părinţii pentru prima dată, când se întâmplă ceva major pentru ei.
De exemplu, cel mic are o căzătură într-o zi, care este puţin mai severă şi plânge excesiv și se supără foarte tare.
Atunci părinţii pot observa în următoarele săptămâni nişte ticuri banale, uneori clipit al ochilor, alteori frecat la nas sau ticuri la nivelul buzelor", a spus medicul psihiatru Bogdan Fiţiu, la Antena 3.
Când trebuie părinții să fie îngrijorați
”Dacă un tic, indiferent de cât de intens i se poate părea părintelui, dispare în 2, 3, 5 săptămâni, nu trebuie să ne îngrijorăm foarte mult. Aceste ticuri pot să apară atunci când copilul este mai anxios, are o teamă sau a apărut o situație mai intensă în viața lui.
Spre deosebire de ticurile care devin din ce în ce mai complexe, încep să fure din dezvoltarea copilului şi îl vedem copil că petrece un timp excesiv de a face aceste ticuri, care întrerup joaca, întrerup activităţi plăcute, atunci trebuie să ne îngrijorăm.
Atunci când, de exemplu, ridicatul din umeri sau strâmbatul din nas încep să se asocieze cu un tic vocal, cum ar fi dresul vocii, repetarea unor silabe, emiterea unor sunete asemănătoare animalelor, pentru o perioadă de mai multe săptămâni, deci asocierea unui tic vocal cu cu tic pe mișcare, ar trebui să ne îngrijoreze şi să mergem rapid la medic”, a mai explicat dr. Fițiu.
Ticurile, asociate cu anxietatea și alte situații emoționale
Potrivit medicului, ticurile se asociază, de obicei, cu situaţiile emoţionale sau chiar cu anxietatea. Însă, sunt cazuri, foarte rare, care pot ascunde tulburări neurologice şi atunci de obicei se întâmplă în urma unor infecţii care au anticorpi împotriva unor structuri cerebrale.
”Se numesc infecţii de tip pandas. Aceştia anticorpi interferă, după o boală respiratorie, cu anumite structuri cerebrale şi aşa apar aceste ticuri.
Dacă ticul nu a fost asociat cu o infecţie, atunci urmărim în câteva săptămâni prezenţa lui în mai multe situaţii, urmărim ce s-a întâmplat în spate, dacă acesta a avut o emoţie şi atunci ne adresăm medicului când deja ele depăşeşc o perioadă de şase săptămâni.
Anumite ticuri pot deveni nişte comportamente de liniştire, precum rosul unghiilor, clicuitul pixului, pe careîl vedem frecvent și la adulți, sau datul din picior, pot să rămână ca un marker în situaţiile stresante, precum în timpul unui examen, când suntem puşi să răspundem la tablă, în situaţia în care suntem puşi să vorbim în public.
Atunci când ticurile sunt prezente pe o perioadă pe mai mare de timp şi le vedem că evoluează de la o vârsta la alta, unele dispar, apar altele noi, adolescenții şi adolescenţii pot avea ticuri şi pot să dezvolte chiar o tulburare de tip tourette, în care acestea pot să devină cronice și permanente și impactează funcționarea socială a individului și atunci, de îndată, acestea trebuie adresate medicului", a mai spus medicul psihiatru.
Vezi și: Sindromul TOURETTE. Cauze, factori de risc, diagnostic și tratament. Cine sunt cei mai afectați
-
-
Compușii din ciocolată ar putea încetini îmbătrânirea18.09.2025, 12:22
-
-
-
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Primul semn al bolii Parkinson. Apare cu aproape 10 ani înaintea tremorului
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
AVC-ul fals, semnal de alarmă pentru demență. Care sunt semnele de alarmă
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.