Accidentul vascular cerebral (AVC) se produce atunci când alimentarea unei zone din creier este întreruptă sau redusă, împiedicând țesutul cerebral să primească oxigen și substanțe nutritive. Celulele cerebrale încep să moară încă din primele minute, astfel că accidentul vascular cerebral este considerat o urgență medicală.
Accidentul vascular cerebral este de două tipuri, ischemic, când se astupă o arteră, respectiv hemoragic, care este însoțit de inundarea cu sânge a țesutului cerebral.
În România, se înregistrează aproximativ 60.000 - 70.000 de accidente vasculare cerebrale. Dintre acestea, aproximativ 55.000 sunt accidente vasculare cerebrale ischemice, potrivit datelor Asociației pentru lupta împotriva accidentului vascular cerebral (ALIA).
De asemenea, rata de dizabilitate gravă în urma unui accident vascular cerebral este de 30%
”În accidentul vascular ischemic se astupă o arteră, arteră care irigă un anumit teritoriu nu mai alimentează cu oxigen și cu hrană teritoriul respectiv și atunci teritoriul moare.
Nu moare imediat, din fericire, și aici aici intrăm noi în acțiune. Începe să moară încă din primele minute, dar până la 6 ore putem să salvăm destul de mult din teritoriu care este în hibernare.
Este un teritoriu de penumbră, mor niște neuroni și nu este un lucru bun, dar dacă salvăm neuronii care încă sunt la limită și nu au murit este un mare lucru.
Ba, neuronii care sunt la limită pot să preia activitatea neuronilor care au murit și recuperarea să fie una satisfăcătoare sau chiar foarte bună”, a declarat dr. Ștefăniță Dima, medic radiolog, la Digi 24.
Totodată, acesta a ținut să sublinieze că cele 6 ore, ”de aur”, se cuantifică de la debutul simptomelor.
”Cu cât este spitalul mai aproape, cu atât este mai bine. Cu cât sunăm mai repede, cu atât mai bine. Cu cât medicii se mișcă mai repede și mai bine, în spital, cu atât este mai bine.
Idealul este ca de la intrarea pacientului în spital și până ajunge la noi, la angiografie, ca să îi scoatem trombul din cap, să nu treacă mai mult de 20 de minute. Sunt centre în lume care reușesc lucrul acesta și către asta tindem și noi.
Este foarte important să nu pierdem timp între momentul în care se declanșează simptomele și în care familia poate să spună: Lasă, poate că ai mâncat ceva nepotrivit. Lasă, că poate e frig afară”, a mai spus medicul.
Accidentul vascular cerebral, factori de risc
Factorii care pot crește riscul de AVC sunt:
Factorii legați de stilul de viață:
- obezitate sau supraponderabilitate
- sedentarismul
- consumul în exces de alcool
Factorii medicali:
- hipertensiune
- fumat sau fumat pasiv
- colesterol crescut
- diabet
- apnee obstructivă în somn
- istoric medical de AVC, infarct de miocard
- infecția cu Covid-19.
Alți factori asociați cu riscul crescut de AVC pot fi:
- vârsta, cei peste 55 de ani au un risc mai crescut decât tinerii
- genul, bărbații au un risc mai crescut decât femeile, în timp ce acestea din urmă dacă sunt mai în vârstă pot suferi de AVC, mai mult, pot avea un risc de decese mai mare în comparație cu bărbații de aceeași vârstă
- hormonii. Folosirea pilulelor contraceptive sau a terapiilor hormonale cu estrogen cresc riscul de AVC, notează Mayo Clinic.
Accidentul vascular cerebral, simptome
Potrivit medicului, semnele unui accident vascular cerebral sunt foarte bine sintetizate de către americani.
”Au făcut un acronim: F.A.S.T.
F - vine de la Face, se strâmbă fața. A - vine de la Arm, ne cade mâna, brațul, piciorul nu se mișcă bine, S - Speech, discursul, vorba nu mai este aceeași ca în starea de sănătate și T - vine de la Time, timp.
Este foarte important să cunoaștem cât mai repede că cineva are un accident vascular cerebral, ischemic sau hemoragic, și este absolut necesar să sunăm la ambulanță cât mai repede”, a precizat medicul.
În cazul în care asistați la un astfel de episod, medicul afirmă că se pot lua câteva măsuri importante până la sosirea ambulanței.
”Dacă vorbim de un AVC hemoragic, hipertensiunea nu ajută deloc. Măsurarea unei tensiuni arteriale și încercarea de normalizare a ei cu medicamente pe care poate deja pacientul le ia nu este un lucru rău.
Pe de altă parte, astuparea unui vas poate să dea o reacție de hipertensiune, organismul crede că poate să rezolve cumva prin niște colaterale și atunci crește tensiunea.
Tensiunea extrem de mare nu este bună, de asemenea trebuie să o coborâm puțin”, a explicat medicul.
Accidentul vascular cerebral, prevenție
Întrebat dacă accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite, medicul a afirmat că da, dar ”aici este mult de lucru”.
De altfel, acesta a făcut referire la programele de sănătate publică din Occident și care pot fi implementate și în România.
”Este o corelație din ce în ce mai clară intre prezența anevrismului cerebral în capul unor pacienți și prezența unui anevrism cerebral în cadrul rudelor de gradul 1, mama, tata, bunica, bunicul.
De altfel, în țările civilizate se face un screening pentru pacienții care au un anevrism cerebral, între 40 și 45 de ani, vedem dacă există anevrismul respectiv, preîntâmpinăm ruptura lui și nu mai avem AVC-ul hemoragic.
La fel, ne uităm și pe carotide. Dacă avem depuneri pe carotide, putem foarte bine înainte ca să se desprindă ceva de acolo, înainte să se astupe în întregime carotida, să acționăm, să operăm și să prevenim aceste accidente.
Fumatul este un dușman redutabil, sedentarismul, stresul, mâncatul gras, sunt factori care, pe un teren propice, se grefează foarte bine. Își găsesc locul foarte bine și, din păcate, pacienți din ce în ce mai tineri vin cu accidente vasculare ischemice, vin cu hemoragice”, a mai spus medicul.
În ceea ce privește vârsta la care acestea au început să apară, potrivit medicului, deși este o situație dramatică, persoanele mai tinere se recuperează mult mai repede comparativ cu adulții în vârstă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
