Boala Alzheimer, declanșată doar în prezența neuroinflamației. De ce depinde inflamarea țesutului cerebral
Boala Alzheimer este produsă prin acumularea unor depozite de celule nervoase deteriorate. Pe lângă asta, oamenii de știință au mai descoperit că neuroinflamația are un rol extrem de important în...
Un nou studiu realizat de oamenii de știință de la Massachusetts General Hospital (MGH) oferă indicii despre cum să prevenim inflamarea țesutului cerebral, care favorizează boala Alzheimer. Rezultatele acestui studiu, care va apărea în revista Neuron, ar putea contribui la dezvoltarea de noi terapii pentru Alzheimer.
Este cunoscut faptul că creierul persoanelor cu Alzheimer se umple cu depozite de celule nervoase deteriorate și alte proteine, cunoscute sub numele de plăci amiloide, precum și formațiuni încurcate de proteine numite tau. „Dar, daca sunt doar plăci și incurcături, probabil că nu se va dezvolta boala Alzheimer pentru o lungă perioadă de timp, sau poate chiar deloc”, spune neurologul Rudolph E. Tanzi, director al Genetics and Aging Research Unit la MGH și autor principal al studiului. Mai degrabă, explică Tanzi, este inflamația care apare ca răspuns la plăci și încurcături, sau neuroinflamație, care este ucigașul primar al neuronilor, ceea ce duce la declinul cognitiv.
Laboratorul lui Tanzi a descoperit prima gena asociată cu neuroinflamația în boala Alzheimer, cunoscută sub numele de CD33, în 2008. CD33 poartă codul genetic pentru receptorii găsiți pe celule microglia, care în mod normal acționează ca un „curățător” al creierului, îndepărtând resturile neurologice, inclusiv plăcile și încurcăturile. În 2013, Tanzi și colegii au publicat descoperirea lor potrivit căreia CD33 influențează activitatea microgliilor: Când gena este foarte exprimată, microglia se transformă de la „curățătorul” creierului la ucigașul neuronilor, declanșând neuroinflamația.
Oprirea neuroinflamației, provocarea cercetătorilor
Între timp, alți cercetători au identificat o altă genă, TREM2, care are efectul opus al CD33: închide capacitatea microgliilor, pentru a favoriza neuroinflamarea. Cu alte cuvinte, spune Tanzi, CD33 este comutatorul "on" pentru neuroinflamare, în timp ce TREM2 acționează ca un comutator "off". "Sfântul Graal din acest domeniu a fost să descoperim cum să oprim neuroinflamarea în microglia", spune Tanzi.
În cea mai recentă cercetare, Tanzi, neurologul Ana Griciuc și colegii lor au stabilit să descopere modul în care interacționează CD33 și TREM2 și rolul pe care îl poate juca "interconectarea" în neuroinflamație și originea bolii Alzheimer. Pentru a face acest lucru, au pus o întrebare: Ce se întâmplă când aceste gene importante sunt dezactivate - individual și simultan?
Pentru a găsi răspunsuri, Tanzi și echipa sa au studiat pe șoareci în laborator special crescuți pentru a modificări ale creierului și comportament în concordanță cu boala Alzheimer. Echipa a început prin observarea și testarea unei tulpini a bolii Alzhimer la șoareci care au dezactivate genele CD33. Ei au descoperit că acești șoareci au avut un nivel redus de plăci amiloid în creier și s-au descurcat mai bine decât alți șoareci cu Alzheimer la testele de învățare și de memorie, cum ar fi găsirea drumului într-un labirint.
Cu toate acestea, atunci când șoarecii au avut atât CD33, cât și TREM2 dezactivate, creierul și beneficiile de comportament au dispărut – ceea ce s-a întâmplat, de asemenea, atunci când doar o singură genă TREM2 a fost inactivă. "Acest lucru ne spune că TREM2 lucrează în aval de CD33, pentru a controla neuroinflamarea", spune Tanzi. Această teorie a fost susținută prin secvențierea ARN al celulei microglia, care a indicat că atât CD33, cât și TREM2 reglează neuroinflamarea prin creșterea sau scăderea activității unei celule imune numită IL-1 beta și a receptorului celular IL-1RN.
„Suntem din ce în ce mai conștienți de faptul că pentru a ajuta pacienții cu Alzheimer, cel mai important este a opri moartea masivă a celulelor nervoase cerebrale, care este cauzata de neuroinflamație”, spune Tanzi. „Acum vedem că genele CD33 și TREM2 sunt cele mai bune ținte pentru medicamente, pentru atingerea acestui obiectiv.”
-
-
Aspirina scade riscul de cancer de colon cu până la 50%13.12.2025, 19:06
-
Șoriciul, aperitivul de sezon pe care nu trebuie să-l ratezi13.12.2025, 18:02
-
Deficiența de B12: Cum alegi forma potrivită pentru creier și metabolism13.12.2025, 16:56
-
Ce trebuie să știi dacă ai avut COVID13.12.2025, 15:27
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Testul de urină care poate prezice dacă faci demență. O simplă analiză descoperă boala
Activitatea care menține funcționarea creierului
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Boala extrem de comună care dublează riscul de AVC
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Prebiotice ieftine care îmbunătățesc memoria după 60 de ani
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
