Aspartamul are impact asupra anxietății pe termen lung, cu până la două generații.
Din dorința de a reduce consumul de zahăr sau din motive medicale, multe persoane apelează la înlocuitorii de zahăr, îndulcitorii artificiali, printre acești aflându-se și aspartamul.
Un nou studiu care a analizat efectele acestui îndulcitor artificial asupra șoarecilor sugerează că băuturile îndulcite cu aspartam ne face să ne simțim mai anxioși, notează Science Alert.
Aspartamul este aprobat încă de acum 40 de ani de Administrația americană pentru alimente și medicamente (FDA) și este utilizat la scară largă în alimentele și băuturile cu un conținut caloric scăzut. În prezent, se găsește în aproape 5.000 de produse diferite, consumate de adulți și copii.
În timpul studiului, un eșantion de șoareci a primit acces liber la apă dozată cu aspartam echivalent cu 15% din cantitatea zilnică maximă recomandată de FDA pentru oameni. Aceștia au manifestat, în general, un comportament mai anxios în cadrul unor teste de dispoziție special concepute.
Mai mult decât atât, susțin cercetătorii, efectele consumului de aspartam au putut fi observate nu doar la cei care au băut apa cu îndulcitor, ci și la urmașii acestora, până la două generații.
”Ceea ce arată acest studiu este că trebuie să ne uităm înapoi la factorii de mediu, pentru că ceea ce vedem astăzi nu este doar ceea ce se întâmplă astăzi, ci ceea ce s-a întâmplat cu două generații în urmă și poate chiar mai mult timp”, a spus cercetătorul în neuroștiințe Pradeep Bhide, de la Florida State University din SUA.
Deși monitorizarea comportamentelor asemănătoare anxietății la șoareci este doar o aproximare a unor stări similare la oameni, cercetătorii au observat schimbări clare în comportamentul animalelor, pe care le-au legat de modificări în activitatea genelor.
”A fost o trăsătură atât de robustă asemănătoare anxietății, pe care nu cred că niciunul dintre noi nu anticipase că o vom vedea. A fost complet neașteptat. De obicei, vezi schimbări subtile”. a spus Sara Jones, asistent de cercetare absolventă la Florida State University.
Reamintim că în urmă cu ceva vreme, un studiu observațional de amploare a evidențiat o asociere între consumul de aspartam și cancer.
Dr. Philip Landrigan, director al Programului Global de Sănătate Publică și al Observatorului Global de Poluare și profesor de biologie la Institutul Schiller pentru Știință și Societate Integrată de la Boston College, MA și care nu a fost implicat în acest studiu a susținut că datele obținute trebuie să fie un semnal de alarmă în domeniul sănătății publice.
”Există dovezi solide ale carcinogenității aspartamului din studiile pe animale, dar nicio confirmare epidemiologică solidă până acum. Din acest motiv, acest studiu este foarte important și are implicații mari pentru sănătatea publică", a spus Dr. Landrigan pentru Medical News Today.
Aspartamul este un aditiv alimentar sintetic, cu rol de îndulcitor şi potenţiator de aromă. ”Este de circa 200 de ori mai dulce decât zahărul, comparând cantităţi egale din cele două substanţe.
Nu conţine calorii şi nu este cariogen. Nu este utilizat în produse ce vor fi tratate termic, care nu sunt suficient de acide sau care trebuie să aibă o perioadă de valabilitate mare.
Prin ingestie, dar şi ca urmare a depozitării alimentelor la temperaturi de peste 300C, el se descompune în constituenţii săi, adică acid aspartic, fenilalanină şi metanol.
Acidul aspartic este un aminoacid neesenţial cu rol de neurotransmiţător. Acidul aspartic ingerat suplimentar pătrunde în circulaţia sangvină şi apoi ajunge la creier, unde bariera sangvină cerebrală încearcă să oprească pătrunderea toxinelor şi a neurotransmiţătorilor în exces. Această barieră naturală nu este suficient dezvoltată la copii, iar la adulţi poate să fie parţial deteriorată sau să nu facă faţă.
Acidul aspartic în exces devine astfel o aşa-numită excitotoxină, care suprastimulează neuronii, până la epuizare şi distrugere.
Metanolul se descompune în acid formic şi formaldehidă, ambele fiind substanţe cu grad ridicat de toxicitate, iar formaldehida fiind cert cancerigenă, mutagenă şi teratogenă.
Fenilalanina este un alt component al aspartamului care produce celor suferinzi de fenilcetonurie simptome grave, motiv pentru care a devenit obligatorie inscripţionarea pe produsele ce conţin aspartam, a faptului că reprezintă o sursă de fenilalanină”, arată InfoCons.
Mănânci carne cu garnitură? Ei bine, te-ai gândit vreodată ce se întâmplă când le asociezi?
Cercetătorii descoperă noi indicii privind durerea nervoasă provocată de diabet.
De ce ne e poftă de ceva dulce? Motivul pentru care corpul ne cere ceva bun și dulce.
Oamenii de ştiinţă au identificat un hormon care provoacă diabet de tip 2 la persoanele obeze.
Proteina care îți perturbă microbiomul intestinal. Are un efect negativ asupra sănătății digestive.
