Creierul supervârstnicilor, la fel de ascuțit ca al tinerilor. Cum este posibil acest lucru

Creierul supervârstnicilor a fost analizat de neurochirurgi. În cadrul celui mai amplu studiu observațional realizat până în prezent asupra ”Supervârstnicilor” - persoane în vârstă de 80 de ani care au creierul la fel de ascuțit ca și cei cu 30 de ani mai tineri - cercetătorii spanioli au descoperit diferențe cheie în ceea ce privește stilul de viață care ar putea contribui la mințile ascuțite ale acestor adulți mai în vârstă.

Supervârstnicii, mai multă materie cenușie

Supervârstnicii din cadrul studiului aveau mai multă materie cenușie în părțile creierului legate de mișcare și au obținut scoruri mai mari la testele de agilitate, echilibru și mobilitate decât adulții în vârstă obișnuiți - chiar dacă nivelurile de activitate fizică ale celor două grupuri erau aceleași.

”Deși superagerii raportează niveluri de activitate similare cu cele ale persoanelor în vârstă tipice, este posibil ca aceștia să facă activități mai solicitante din punct de vedere fizic, cum ar fi grădinăritul sau urcatul scărilor.

De la scăderea tensiunii arteriale și a nivelului de obezitate până la creșterea fluxului sanguin către creier, există multe beneficii directe și indirecte ale activității fizice care pot contribui la îmbunătățirea abilităților cognitive la bătrânețe”, a declarat autorul principal Bryan Strange, director al Laboratorului de Neuroștiințe Clinice de la Universitatea Tehnică din Madrid, într-o declarație, potrivit CNN.

Studiul, publicat revista The Lancet Healthy Longevity, a urmărit 64 de Supervârstnici și 55 de adulți în vârstă normali din punct de vedere cognitiv care au făcut parte din proiectul Vallecas, un proiect de cercetare pe termen lung privind Alzheimer din Madrid.

Vezi și: Sindromul de tunel carpian, asociat cu insuficiența cardiacă. Care este legătura dintre cele două boli

Stilul de viață, impact asupra creierului

La o baterie de teste, spaniolii Supervârstnici au obținut scoruri mai mici decât adulții în vârstă obișnuiți în ceea ce privește nivelurile de depresie și anxietate, a constatat studiul. Problemele de sănătate mintală, cum ar fi depresia, sunt factori de risc cunoscuți pentru apariția demenței.

De asemenea, Supervârstnicii le-au spus cercetătorilor că au fost mai activi la jumătatea vieții, că au fost mulțumiți de cantitatea de somn pe care au avut-o și că au fost independenți în viața de zi cu zi. Somnul insuficient este un factor de risc cheie pentru declinul cognitiv.

”Acest studiu adaugă la ceea ce știm deja - SuperAging nu înseamnă doar abilitatea de a avea performanțe bune la un test cognitiv”, a declarat Angela Roberts, profesor asistent comun de comunicare și informatică la Universitatea Western din Londra, Ontario, care nu a fost implicată în acest studiu.

”Este asociat cu o atrofie cerebrală mai lentă și mai puțin pronunțată în regiunile critice pentru memorie și limbaj și, posibil, cu un declin mai lent legat de vârstă în ceea ce privește mersul și mobilitatea”, a spus Roberts, de asemenea, cercetător principal al Programului de cercetare Northwestern SuperAging, un studiu clinic condus de Centrul Mesulam pentru neurologie cognitivă și boala Alzheimer de la Școala de Medicină Feinberg a Universității Northwestern din Chicago.

Studiul este o veste bună pentru persoanele de 30 și 40 de ani care ar putea dori să își îmbunătățească sănătatea prin încorporarea mai multor exerciții fizice, reducerea stresului și alte obiceiuri sănătoase, a declarat Dr. Jo Robertson, coordonator național de screening și studii pentru Australian Dementia Network de la Universitatea din Melbourne.

Vezi și: De ce să mănânci pepene verde. Ce efecte are consumul de lubeniță pentru organism

Ce este un supervârstnic

Creierul celor mai mulți oameni se micșorează pe măsură ce îmbătrânesc. Cu toate acestea, la supervârstnici, studiile au arătat că cortexul, responsabil de gândire, de luarea deciziilor și de memorie, rămâne mult mai gros și se micșorează mai lent decât la cei de 50 și 60 de ani.

Pentru a fi un Supervârstnic, un termen inventat de programul Northwestern SuperAging, o persoană trebuie să aibă peste 80 de ani și să fie supusă unor teste cognitive extinse. Acceptarea în cadrul studiului are loc dacă memoria persoanei este la fel de bună sau mai bună decât cea a persoanelor normale din punct de vedere cognitiv la 50 și 60 de ani - doar 10% dintre persoanele care aplică se califică.

”SuperAgerilor li se cere să aibă o memorie episodică remarcabilă - capacitatea de a-și aminti evenimentele de zi cu zi și experiențele personale trecute - dar apoi SuperAgerilor trebuie doar să aibă performanțe cel puțin medii la celelalte teste cognitive”, a declarat pentru CNN, într-un interviu anterior, Emily Rogalski, profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Feinberg School, specialist în neuroștiințe cognitive.

”Este important să subliniem că atunci când îi comparăm pe SuperAger cu cei cu vârsta medie, aceștia au niveluri similare de IQ, astfel că diferențele pe care le observăm nu se datorează doar inteligenței”, a spus Rogalski, care a dezvoltat proiectul SuperAging.

Supervârstnicii au trăsături similare, spun experții care îi studiază. Ei tind să fie pozitivi. Ei își provoacă creierul în fiecare zi, citind sau învățând ceva nou. Mulți continuă să lucreze până la 80 de ani.

Supervârstnicii sunt, de asemenea, fluturi sociali, înconjurați de familie și prieteni, și pot fi adesea găsiți făcând voluntariat în comunitate. Și, după cum a constatat studiul actual, ei rămân, de asemenea, activi din punct de vedere fizic.

Vezi și: 8 alimente pe care să le eviți vara. Ce să NU mănânci pe timp de caniculă

Mai multă materie cenușie în anumite părți ale creierului

Toți participanții la cercetarea spaniolă au fost supuși unor scanări ale creierului, analize de sânge și alte evaluări ale stilului de viață și cognitive atunci când au intrat în studiu și au fost reexaminați anual timp de patru ani.

Scanările cerebrale au arătat că SuperAgerii aveau un volum mai mare de materie cenușie decât adulții în vârstă obișnuiți în zonele creierului responsabile de funcționarea cognitivă, memoria spațială și memoria generală. În plus, unele dintre cele mai impresionante modificări ale volumului materiei cenușii au fost în zonele creierului legate de activitatea motorie sau de mișcare, precum și de memorie.

În mod interesant, studiul a constatat că Supervârstnicii aveau la fel de multe șanse de a avea aceleași niveluri de gene APOE - inclusiv APOE4, un risc de steag roșu pentru boala Alzheimer - ca și adulții care îmbătrânesc în mod normal. Cu toate acestea, această constatare nu este nouă, spun experții.

”Supervârstnicii au performanțe mai bune la o serie de măsuri - memorie, condiție fizică, viteză și sănătate mintală - indiferent de nivelurile de biomarkeri din sânge ai bolii Alzheimer”, a declarat Robertson, care este neuropsiholog clinician senior la Melbourne Health din Australia.

Vezi și: Ce să faci ca să scapi de constipație. Fructul care te poate ajuta se regăsește în toate gospodăriile

Cercetările anterioare au descoperit o predispoziție genetică pentru capacitatea de a menține mintea ageră până la o vârstă înaintată. Examinarea creierelor donate de Supervârstnici a descoperit celule mai mari și mai sănătoase în cortexul entorinal - una dintre primele zone ale creierului afectate de Alzheimer.

Creierele Supervârstnicilor aveau, de asemenea, mult mai mulți neuroni von Economo, un tip rar de celule cerebrale despre care se crede că permite comunicarea rapidă în creier. Până în prezent, neuronul von Economo, asemănător unui tirbușon, a fost găsit doar la oameni, maimuțe mari, elefanți, balene, delfini și păsări cântătoare.

”Povestea de aici nu este pur și simplu că supervârstnicii prezintă un risc mai mic de a dezvolta demență”, a spus Roberts.

În schimb, a spus ea, este posibil ca ei să aibă factori de protecție suplimentari - genetici sau de stil de viață sau chiar o perspectivă emoțională pozitivă - care îi ajută să se protejeze în fața acestor factori de risc.

”Acesta este un motiv cheie pentru a studia Supervârstnicii - deoarece ne pot ajuta să descoperim mecanisme de protecție care acționează asupra factorilor de risc cunoscuți de demență ... pentru a diminua sau minimiza riscul de declin cognitiv și modificări cerebrale legate de vârstă”, a spus Roberts.