Cercetătorii japonezi susțin că ar fi găsit, la șoareci, prima genă specifică recuperării memoriei.
Într-un studiu, oamenii de știință din Japonia au observat o genă la șoareci care pare să influențeze amintirile și memoria în diferite momente ale zilei și au urmărit modul în care face ca șoarecii nu recunosc anumite obiecte înainte de a se trezi în mod normal. "Este posibil să fi identificat prima genă la șoarecii specifici recuperării memoriei", consideră profesorul Satoshi Kida de la Universitatea din Tokyo Departamentul de Chimie Biologică Aplicată.
Într-un experiment pe șoareci, acesta le-a testat amintirile. Le-a permis șoarecilor să exploreze un nou obiect timp de câteva minute. Apoi, în etapa de „reamintire" a testului, cercetătorii au observat cât timp șoarecii au atins obiectul când a fost reintrodus. Concluzie: șoarecii petrec mai puțin timp atingând obiecte pe care își amintesc că le-au văzut anterior. Autorii studiului au reintrodus aceleași obiecte în diferite momente ale zilei. Și au repetat experimental pe șoareci sănătoși și pe șoareci cu BMAL1, o proteină care reglează expresia multor alte gene și care fluctuează între nivelurile scăzute chiar înainte de trezire și nivelurile ridicate înainte de a merge la somn.
Cercetătorii au sesizat că rozătoarele, dimineața, înainte de a se trezi complet, când nivelurile BMAL1 sunt în mod normal scăzute, nu-și amintesc ceva ce au învățat și știu cu siguranță. Autorii studiului pun asta pe seama ceasului intern, responsabil pentru reglarea ciclurilor de veghe-somn, care, se pare, că afectează învățarea și formarea memoriei. Aceștia cred că dacă ar identifica modalități de a stimula recuperarea memoriei datorită experimentelor făcute, atunci ar putea dezvolta aplicații pentru bolile umane de deficit de memorie, cum ar fi demența și boala Alzheimer.
Studiul, AICI.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
