Prediabetul: cum îl depistăm și ce putem face în privința lui. Un pericol tăcut care poate fi prevenit

Vezi și: Palpitațiile inimii: semnale de alarmă sau stări trecătoare? Când să consulți un doctor

Diabetul de tip 2 este o afecțiune răspândită în rândul americanilor, aproape 40 de milioane de persoane suferind de diabet și 98 de milioane fiind prediabetice. Cu toate acestea, peste 80% dintre aceste persoane nu sunt conștiente de această afecțiune.

Dacă nu este tratat, diabetul de tip 2 poate duce la probleme grave de sănătate, cum ar fi boli de inimă, boli renale, accident vascular cerebral, pierderea vederii și afectarea nervilor.

Prediabetul: un semnal de alarmă și o șansă pentru prevenție

Prediabetul este un precursor potențial reversibil al diabetului de tip 2, ceea ce înseamnă că nivelul zahărului din sânge este ridicat, dar nu suficient pentru a fi diabet de tip 2. Factori precum dieta, nivelul de activitate fizică și factorii legați de stres contribuie la prediabet, ceea ce înseamnă că organismul a dezvoltat o rezistență la eliberarea insulinei.

Pandemia Covid-19 a dus la o creștere a cazurilor prediabetului la nivel global, cu patru motive principale: alimentația deficitară, exercițiile fizice inadecvate, stresul și somnul compromis. Creșterea sedentarismului, în special în timpul pandemiei, a contribuit la apariția unor boli cronice precum prediabetul, obezitatea, hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat.

Cum poate fi inversat prediabetul

Cu toate acestea, cu îndrumarea medicului, este posibil să se inverseze prediabetul. Pierderea în greutate prin dietă și exerciții fizice, luarea în considerare a stresului și a somnului și pierderea chiar și a unei cantități moderate de greutate pot ajuta la evitarea problemelor grave care ar putea afecta fiecare aspect al sănătății dacă afecțiunea progresează. Acest lucru poate implica, de asemenea, medicamente dacă sunt prescrise de medic.

Prediabetul poate să nu manifeste simptome evidente, ceea ce îl face dificil de identificat fără analize de sânge. Această lipsă de semne vizibile contribuie la rata mare de nediagnosticare. Prin urmare, specialiștii recomandă evaluări regulate, mai ales pentru persoanele cu factori de risc precum obezitatea, stilul de viață sedentar sau istoricul familial de diabet de tip 2.

În plus, modificările stilului de viață nu doar că pot preveni progresia spre diabet de tip 2, dar pot îmbunătăți semnificativ și alte aspecte ale sănătății. O dietă bogată în fibre, cu un consum redus de carbohidrați rafinați și zaharuri, poate stabiliza nivelurile de glucoză din sânge.

Exercițiile fizice moderate, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau ciclismul, pot reduce rezistența la insulină și îmbunătăți sensibilitatea organismului la acest hormon esențial.

Pe lângă măsurile fizice, gestionarea stresului este esențială. Practici precum meditația, yoga sau terapia cognitiv-comportamentală pot contribui la reducerea cortizolului, un hormon care poate influența nivelurile de zahăr din sânge.

În final, sprijinul unei echipe medicale multidisciplinare și susținerea din partea familiei pot face o diferență majoră în menținerea unei motivații constante pentru prevenirea și gestionarea prediabetului.

Foto: Freepik @user21908677

Simptome

Prediabetul nu prezintă, de obicei, simptome, astfel încât analizele regulate la medicul de familie sunt esențiale pentru depistarea acestei afecțiuni. Simptomele pot include înnegrirea pielii la axilă, la gât sau pe spate și pe părțile laterale, semne pe piele și modificări ale ochilor care ar putea duce la retinopatie legată de diabet. V

izitele regulate la un medic primar sunt singura modalitate de a determina dacă aveți prediabet.

Citește și: De ce generația Z și tinerii mileniali își iau mai multe zile de concediu medical. Echilibrul delicat între productivitate și sănătatea mintală la locul de muncă

Diagnostic

Prediabetul este diagnosticat prin analize de sânge de rutină, cu analize mai frecvente recomandate celor cu factori de risc.

Testele includ un test de glucoză plasmatică la post, care măsoară nivelul glucozei din sânge după o perioadă de post de cel puțin 8 ore. Panourile metabolice de bază și complete includ, de asemenea, un test de glucoză.

Testul A1C indică nivelul mediu al glicemiei din ultimele două până la trei luni.

Se pune diagnosticul de prediabet în cazul în care rezultatele testului de glucoză plasmatică la jeun sunt cuprinse între 100 și 125 mg/dL (normal este mai mic de 100; diabetul este de 126 sau mai mare), iar rezultatele A1C sunt cuprinse între 5,7% și 6,4% (normal este mai mic de 5,7%; diabetul este de 6,5% sau mai mare).

Factori de risc

Riscul de prediabet este influențat de diverși factori, inclusiv greutatea, dimensiunea taliei, dieta, inactivitatea, vârsta, istoricul familial, rasa, diabetul gestațional, sindromul ovarelor polichistice, somnul și fumatul de tutun.

Persoanele supraponderale prezintă un risc mai mare de a dezvolta prediabet din cauza cantității mai mari de țesut adipos din abdomen, care le face mai rezistente la insulină. Cei cu talie mai mare și cei cu talie mai mare sunt mai susceptibili de a avea rezistență la insulină.

Consumul de carne roșie, carne procesată și băuturi îndulcite cu zahăr cresc, de asemenea, riscul de prediabet. Inactivitatea este, de asemenea, legată de prediabet. Riscul crește după vârsta de 35 de ani, iar un istoric familial de diabet de tip 2 poate crește riscul. Anumite etnii, cum ar fi cele cu diabet gestațional, sindrom de ovare polichistice și obezitate, cresc, de asemenea, riscul de prediabet.