Un nou studiu susține că oamenii ce au avut de-a lungul maturității episoade recurente de depresie au fost mai expuși riscului de a dezvolta probleme de memorie mai târziu.
Mai multe momente depresive de-a lungul maturității, risc mai mare de tulburări cognitive la peste 50 de ani. Este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la Universitatea din Sussex, Marea Britanie, potrivit medicalnewstoday.com.
Unul dintre autorii studiului, Darya Gaysina, afirmă că rezultatul studiului demonstează „importanța gestionării eficiente a depresiei pentru a preveni dezvoltarea problemelor recurente de sănătate mintală cu rezultate negative pe termen lung".
Această cercetare e prima care analizează relația pe termen lung dintre sănătatea mentală și cea cognitivă.
Cercetătorii au analizat datele a 9.385 de persoane născute în Marea Britanie în 1958, adunate de Studiul Național de Dezvoltare a Copilului. Au fost strânse informații despre starea de sănătate a fiecărui participant la vârsta de 7, 11, 16, 23, 33, 42, 44, 46, 50 și 55 de ani. Aceștia au raportat simptomele lor afective la vârsta de 23, 33, 42 și 50 de ani. Au fost de acord să facă și alte teste cognitive la 50 de ani – privind sănătatea minții și performanța memoriei.
Au observat că trecerea repetată prin depresie și anxietate în cele trei decenii de maturitate a fost un bun predictor al funcției cognitive mai sărace la 50 de ani. O funcție cognitivă mai săracă, o memorie mai săracă.
„Am știut din cercetările anterioare că simptomele depresive cu experiență la vârsta de maturitate până la maturitatea târzie pot prezice o scădere a funcției cerebrale în viața ulterioară, dar am fost surprinși să vedem cât de clar simptome depresive persistente pe parcursul a trei decenii de maturitate sunt un predictor important a funcției de memorie mai slabă în viața mijlocie", afirmă un alt autor al studului, Amber John, citat de medicalnewstoday.com.
Cercetătorii subliniază faptul că principala forță a studiului lor stă în numărul de subiecți și în durata acestuia. Însă, ei subliniază că studiul lor are și lipsuri: participanților le-au fost evaluate funcțiilor cognitive o singură dată, la vârsta de 50 de ani.
Potrivit specialiștilor, rezultatele studiul lor ar fi bine să fie privite ca un semnal de alarmă pentru autorități și furnizorii de asistență medicală, dar și pentru oamenii de rând.
Studiul a fost publicat în Jurnalul Britanic de Psihiatrie și poate fi citit AICI.
Ce este niacina și la ce ajută, de fapt? Este adevărat că poate crește riscul de boli de inimă?
Dacă ai oricare dintre aceste simptome, nu aștepta! Sună la urgențe imediat!
