Digestie: sensibilitatea la mâncare, prin ce e diferită de intoleranță și alergie
Medicii spun că sensibilitatea la hrană este un semn că sistemul digestiv se schimbă, problemă digestivă care devine obișnuită pe măsură ce oamenii îmbătrânesc.
Digestie, sensibilitate. Aveți des dureri, crampe și balonări? Nu mai mâncați anumite produse? Specialiștii spun că vă confruntați cu o sensibilitate digestivă, comună pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă.
„Sensibilitatea la hrană este, pur și simplu, un semn că sistemul digestiv se schimbă. (...) Poate fi uneori neplăcut din punct de vedere fizic, dar există modalități de a gestiona această schimbare fără să vă afecteze dieta globală și să vă asigurați că veți păstra substanțele nutritive vitale de care aveți nevoie", consideră medicul Alessio Fasano, directorul Centrului de Cercetare și Tratament Celiac la Spitalul General din Massachusetts, afiliat la Harvard, citat de health.harvard.edu.
Pe lângă sensibilitatea la anumite alimente, unii oameni au intoleranță alimentară sau alergie. Cele trei – sensibilitatea, intoleranța și alergia - au multe simptome comune, ele sunt destul de diferite.
Digestie, sensibilitate. Harvard Medical School le explică detaliat:
Sensibilitatea la hrană – reacția corpului la o anumită hrană, băutură sau ingredient. Ca simptome amintim: dureri abdominale, balonare și gaze, dar și oboseală, cefalee. „De exemplu, unii oameni au probleme digestive și alte simptome după ce au consumat prea mult gluten, o proteină găsită în grâu, orz și secară. Aceasta este diferită de boala celiacă, cauzată de o reacție imună la gluten care necesită evitarea completă a proteinei", potrivit sursei citate.
Intoleranță la mâncare - înseamnă că nu aveți enzimele necesare pentru a descompune și absorbi anumite ingrediente: incapacitatea de a digera lactoza, zahărul din produsele lactate, este o intoleranță alimentară comună. „Când lactoza nu este absorbită, aceasta fermentează în colon și duce la simptome precum gazele, balonarea, greața și durerea intestinală", explică specialiștii.
Alergie la mâncare - este cea mai gravă dintre cele trei condiții și apare atunci când organismul consideră că un ingredient alimentar ar fi dăunător, deși nu este, și se apără prin producerea unor niveluri ridicate de un tip de anticorpi numit imunoglobulină E. De regulă, cele mai des întâlnite alergii sunt la crustacee, nuci, pești și ouă. „O persoană cu o alergie alimentară poate avea simptome asemănătoare cu o intoleranță sau sensibilitate, dar el poate, de asemenea, să experimenteze urticarie, umflarea gâtului și dificultăți de respirație", se mai arată pe site-ul citat.
Digestie, sensibilitate. Cum le gestionezi
Medicul Alessio Fasano spune că sensibilitatea alimentară e cea mai comună, iar factorul principal este o "slăbire" naturală a căptușelii intestinale. Ce duce la această slăbire? Specialistul consideră că printre factori se numără modificările în dieta de zi cu zi pot – mai ales dacă mâncați cantități mari de alimente prăjite - , dar și cantitatea.
Specialistul susține că primul pas în gestionarea acestor probleme digestive este de a identifica alimentele problematice, de a vedea dacă e un aliment sau o combinație de produse. Iar cea mai bună tactică constă în adoptarea unei diete de eliminare, adică scoateți acel produs din alimentația voastră timp de 2 până la 4 săptămâni. Apoi reintroduceți-l ca să vedeți dacă simptomele reapar.
O sugestie ar fi să apelați la un nutriționist care, spune medicul Fasano, se poate asigura că nu scoateți din alimentație acele alimente care furnizează vitamine și substanțe nutritive necesare.
Sulforafanul, compusul din broccoli care previne diabetul. Ar putea fi potențial tratament pentru diabetul de tip 2
De ce crește glicemia fără să mănânci zahăr? Tot ce trebuie să știi
Potrivit unui studiu, până în 2050 jumătate dintre adulți vor fi supraponderali sau obezi: Un eșec social monumental
Glicemia mare: simptome ignorate care pot ascunde un risc serios
Diabetul de tip 3, ce este. Rolul rezistenței la insulină în declinul cognitiv și boala Alzheimer
Acest tip de diabet îl poți avea și nici măcar să nu știi. Îți macină creierul și provoacă Alzheimer.
Șocul glicemic după masă crește riscul de Alzheimer cu 70%. De ce testul de dimineață nu mai este suficient
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Diabetul de tip 1: cum poate fi descoperit devreme și prevenit. Medicii arată care e vârsta la care trebuie făcut testul
Dispozitivul care schimbă viața diabeticilor: glicemia se îmbunătățește, iar riscul de spitalizare scade
Semnul diabetului care apare cu până la 10 ani înainte de diagnostic. Mulți îl ignoră
Ingredientul ascuns din alimentele procesate care crește riscul de diabet
Prediabetul poate intra în remisie chiar și fără pierdere în greutate, arată un nou studiu
Ce este diabetul zaharat și cum îl poți preveni?
Complicația letală a diabetului care acționează când dormi
Complicația letală a diabetului care acționează când dormi.
De ce crește glicemia după 40 de ani? Explicația unui medic diabetolog
De ce nu se vindecă rănile diabeticilor
Cum recunoști hipoglicemia? Semnele de alarmă și alimentele care îți salvează viața în 15 minute
Diabetul de tip 2 poate lovi chiar dacă ai o greutate optimă. Pericolul ascuns
Obiceiul simplu care îți protejează metabolismul: de ce medicii recomandă mersul după masă
Noi celule de grăsime explică de ce ne îngrășăm la vârsta mijlocie
De ce îți crește burta după 40 de ani, chiar dacă mănânci sănătos. Nu este vorba de fluctuațiile hormonale.
Alimentația pe bază de plante, sigură și completă. Este benefică pentru sănătatea cardiometabolică
Ce trebuie să știi dacă nu mănânci carne. Adevărul te va surprinde. Nutriționiștii au dat verdictul.
Prediabet și diabet: diferențe, simptome și cum le poți preveni. Fă acest TEST
Cum îți dai seama dacă ai prediabet? Fă acest test simplu acum! Află care sunt, de fapt, valorile normale ale glicemiei.
