Digestie: sensibilitatea la mâncare, prin ce e diferită de intoleranță și alergie
Medicii spun că sensibilitatea la hrană este un semn că sistemul digestiv se schimbă, problemă digestivă care devine obișnuită pe măsură ce oamenii îmbătrânesc.
Digestie, sensibilitate. Aveți des dureri, crampe și balonări? Nu mai mâncați anumite produse? Specialiștii spun că vă confruntați cu o sensibilitate digestivă, comună pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă.
„Sensibilitatea la hrană este, pur și simplu, un semn că sistemul digestiv se schimbă. (...) Poate fi uneori neplăcut din punct de vedere fizic, dar există modalități de a gestiona această schimbare fără să vă afecteze dieta globală și să vă asigurați că veți păstra substanțele nutritive vitale de care aveți nevoie", consideră medicul Alessio Fasano, directorul Centrului de Cercetare și Tratament Celiac la Spitalul General din Massachusetts, afiliat la Harvard, citat de health.harvard.edu.
Pe lângă sensibilitatea la anumite alimente, unii oameni au intoleranță alimentară sau alergie. Cele trei – sensibilitatea, intoleranța și alergia - au multe simptome comune, ele sunt destul de diferite.
Digestie, sensibilitate. Harvard Medical School le explică detaliat:
Sensibilitatea la hrană – reacția corpului la o anumită hrană, băutură sau ingredient. Ca simptome amintim: dureri abdominale, balonare și gaze, dar și oboseală, cefalee. „De exemplu, unii oameni au probleme digestive și alte simptome după ce au consumat prea mult gluten, o proteină găsită în grâu, orz și secară. Aceasta este diferită de boala celiacă, cauzată de o reacție imună la gluten care necesită evitarea completă a proteinei", potrivit sursei citate.
Intoleranță la mâncare - înseamnă că nu aveți enzimele necesare pentru a descompune și absorbi anumite ingrediente: incapacitatea de a digera lactoza, zahărul din produsele lactate, este o intoleranță alimentară comună. „Când lactoza nu este absorbită, aceasta fermentează în colon și duce la simptome precum gazele, balonarea, greața și durerea intestinală", explică specialiștii.
Alergie la mâncare - este cea mai gravă dintre cele trei condiții și apare atunci când organismul consideră că un ingredient alimentar ar fi dăunător, deși nu este, și se apără prin producerea unor niveluri ridicate de un tip de anticorpi numit imunoglobulină E. De regulă, cele mai des întâlnite alergii sunt la crustacee, nuci, pești și ouă. „O persoană cu o alergie alimentară poate avea simptome asemănătoare cu o intoleranță sau sensibilitate, dar el poate, de asemenea, să experimenteze urticarie, umflarea gâtului și dificultăți de respirație", se mai arată pe site-ul citat.
Digestie, sensibilitate. Cum le gestionezi
Medicul Alessio Fasano spune că sensibilitatea alimentară e cea mai comună, iar factorul principal este o "slăbire" naturală a căptușelii intestinale. Ce duce la această slăbire? Specialistul consideră că printre factori se numără modificările în dieta de zi cu zi pot – mai ales dacă mâncați cantități mari de alimente prăjite - , dar și cantitatea.
Specialistul susține că primul pas în gestionarea acestor probleme digestive este de a identifica alimentele problematice, de a vedea dacă e un aliment sau o combinație de produse. Iar cea mai bună tactică constă în adoptarea unei diete de eliminare, adică scoateți acel produs din alimentația voastră timp de 2 până la 4 săptămâni. Apoi reintroduceți-l ca să vedeți dacă simptomele reapar.
O sugestie ar fi să apelați la un nutriționist care, spune medicul Fasano, se poate asigura că nu scoateți din alimentație acele alimente care furnizează vitamine și substanțe nutritive necesare.
-
Adevărul despre sarea roz și cea de mare. Cât de sănătoase sunt, de fapt07.07.2026, 10:26
-
Cum ne pregătim corect pentru analizele medicale?07.07.2026, 09:19
-
-
-
Acest test simplu îți arată dacă ai pre-diabet. Nu dă semne! Mulți află când deja au diabet
Rezistența la insulină: De ce te îngrași pe burtă, indicele HOMA și tratamentul corect
Legătura dintre diabet și demență: 10 dovezi clare că diabetul îți afectează creierul
Diabetul poate fi vindecat. Ce spun experții despre „reversul” unei boli considerate cronice
Diabetul de tip 1: cum poate fi descoperit devreme și prevenit. Medicii arată care e vârsta la care trebuie făcut testul
Diabetul dublu, pericolul ascuns pentru pacienții cu diabet de tip 1. Rezistența la insulină, complicație majoră
Complicația letată la care sunt expuși diabeticii. De ce nu funcționează tratamentul.
Durerea nervoasă provocată de diabet: descoperirea care poate duce la un tratament
Cercetătorii descoperă noi indicii privind durerea nervoasă provocată de diabet.
Schimbare majoră pentru diabetici. Ce trebuie să știi dacă ai diabet și ești șofer
Sulforafanul, compusul din broccoli care previne diabetul. Ar putea fi potențial tratament pentru diabetul de tip 2
7 greșeli mortale pe care le faci dacă ai diabet
Zahărul rar, îndulcitorul care nu crește glicemia. Ce este, de fapt
De ce vârfurile glicemice după masă sunt, de fapt, un semn de sănătate
Diabetul care nu are legătură cu zahărul
Șocul glicemic după masă crește riscul de Alzheimer cu 70%. De ce testul de dimineață nu mai este suficient
Ce se întâmplă în corpul tău dacă renunți la zahăr timp de 14 zile
Testul de respirație care depistează diabetul în câteva minute
Semnele subtile ale diabetului pe care să NU le ignori
Obiceiul simplu care îți protejează metabolismul: de ce medicii recomandă mersul după masă
Dieta Yo-Yo, efect negativ asupra rinichilor. Fluctuațiile de greutate, impact în cazul pacienților cu diabet de tip 1
Acest obicei extrem de frecvent îți distruge rinichii. Poate duce la efectare renală gravă.
Diabetul, inversat. Comutatorul care permite pancreasului să producă insulină
Diabetul poate fi inversat. Astfel, pancreasul poate din nou să producă insulină.
