Epilepsia - cauze, simptome și tratament. Una din 26 de persoane poate dezvolta boala

Epilepsia este o afecțiune în care există o activitate electrică neobișnuită la nivelul creierului, fapt care duce la apariția crizelor, a convulsiilor și a unui comportament neobișnuit, uneori chiar cu pierderea conștienței. Epilepsia afectează atât copiii, cât și adulții, iar boala afectează în mod egal femeile și bărbații.

Care sunt cauzele epilepsiei

Deși nu sunt cunoscute cu exactitate cauzele epilepsiei, medicii susțin că există boli care afectează creierul și care ar putea face mai probabilă apariția crizelor, cum ar fi:

- leziuni grave la cap;

- accident vascular cerebral și boli ale vaselor de sânge;

- tumori;

- modificări în structura creierului;

- infecții ale creierului.

Totodată, mai spun specialiștii, epilepsia se manifestă în familie. Una sau mai multe gene pot cauza modificări ale creierului care declanșează crizele.

Care sunt simptomele

Convulsiile îl fac pe pacientul cu epilepsie să se miște brusc și involuntar, să aibă senzații neobișnuite sau ambele. Însă simptomele depind de tipul de criză, care pot fi focale sau generalizate.

Crizele focale încep dintr-o parte a creierului, la cele conștiente înseamnă că persoana este trează și poate comunica cu cei din jur, în timp ce crizele cu deficiență focală înseamnă că persoana nu este complet conștientă. Convulsiile motorii focale fac ca trupul persoanei cu epilepsie să se smucească, în timp ce convulsiile non-motorii focale afectează modul în care aceasta simte sau gândește.

În timpul unei crize, este posibil să:

- să vă uitați în gol;

- să fiți confuz sau să nu fiți sigur unde vă aflați;

- să leșinați

- să vă scuturați sau să aveți contracții ale brațelor și picioarelor;

- să vă frecați mâinile, să vă loviți buzele sau să faceți alte mișcări neobișnuite;

- observați mirosuri, gusturi, sunete sau imagini ciudate;

- vă simțiți ciudat în general.

Aceste probleme pot dura de la câteva secunde la câteva minute. Majoritatea oamenilor au aceleași simptome de fiecare dată când au o criză.

Cum se face diagnosticarea și care este tratamentul

Diagnosticarea se face de către neurolog, care va pune o serie de întrebări cu privire la crizele de epilepsie, momentul în care a avut loc prima criză, ce acțiune se făcea înainte de criză, cum a resimțit criza.

În funcție de răspunsuri primite, medicul acesta recomandă un examen neurologic, un pachet de analize care să arate funcționalitatea creierului, precum și restul sistemului nervos.

De asemenea, medicul va verifica:

- reflexele și coordonarea;

- capacitatea de a merge;

- mușchii;

- simțurile;

- capacitatea de gândire.

Cât priveșc testele recomandate, acestea sunt:

- electroencefalograma, unul dintre cele mai populare teste. Pe scalp este lipită o cască cu electrozi care înregistrează activitatea electrică a creierului. În cazul epilepsiei, testul va indica o anomalie a undelor cerebrale chiar și în absența convulsiilor.

- examenul neurologic, prin care vor fi testate comportamentul, capacitatea motorie și funcțiile mentale pentru a stabili tipul de epilepsie;

- teste de sânge, acestea vor indica dacă există infecții genetice sau alte boli care se manifestă prin convulsii;

- testul de imagistică cu computer tomograf (CT). Acesta folosește raze X pentru a scana creierul, iar imaginile obținute indică eventualele anomalii care ar putea cauza convulsiile;

- testul RMN detaliază activitatea undelor cerebrale prin expunerea la un ansamblu de magneți puternici și indică existența unor leziuni sau anomalii care ar putea explica apariția convulsiilor;

- testul PET. Înainte de expunerea la un aparat RMN, se va injecta o doză mică de substanță radioactivă pentru a ajuta la “aprinderea” zonelor active din creier și pentru a detecta eventualele anomalii;

- teste neuropsihologice - doctorul va testa gândirea, memoria și abilitatea de vorbire prin câteva teste simple. Acest lucru va dezvălui ce zonă din creier este afectată, notează WebMD.

Potrivit specialiștilor, 70% dintre persoanele care au epilepsie scapă de convulsii dacă iau medicația recomandată de doctor. Deoarece nu există un medicament care să trateze toate tipurile de epilepsie, diagnosticarea corectă a bolii este foarte importantă.

Oficial, doar 120 mii de români suferă de epilepsie

În România numărul persoanelor cu epilepsie aflate în evidența INSP în anul 2020 este de 124.326 persoane, număr aflat în scădere cu 1% față de creșterea medie înregistrată în ultimii 3 ani (2017 - 2019) de 12%.

Totalul deceselor în 2020 a fost de 349 persoane, în creștere cu 61 persoane față de anul precedent. Cu toate acestea în anul pandemiei au fost 12.895 de cazuri de epilepsie nou diagnosticate, în scădere cu 2.409 persoane față de media ultimilor 3 ani. În realitate numărul persoanelor cu epilepsie din țara noastră este mult mai mare, multe persoane fiind nediagnosticate, potrivit datelor oferite de Asociația Pacienților cu Epilepsie din România (ASPERO).

La nivel mondial există peste 65 de milioane de oameni afectați, mai mult, se estimează că 1 din 26 de persoane va dezvolta epilepsie la un moment dat al vieții.

Vezi și: Cum reacționăm la o criză de epilepsie. Medic: Nu trebuie să-l mușcăm de niciun deget, nu trebuie să îl înțepăm