Exercițiile fizice, efecte FABULOASE în boala Parkinson: Păstrează mobilitatea și încetinesc progresia bolii. STUDIU

Un nou studiu arată că anumite tipuri de exerciții fizice, făcute timp de 4 ore, săptămânal, sunt esențiale în păstrarea mobilității și încetinirea progresiei bolii Parkinson. Iată despre ce este...
Un nou studiu sugerează că persoanele cu boala Parkinson în stadiu incipient care fac în mod regulat una până la două ore de exerciții fizice moderate de două ori pe săptămână, cum ar fi mersul pe jos sau grădinăritul, pot avea mai puține probleme cu echilibrul, mersul pe jos și activitățile zilnice mai târziu, odată ce boala avansează. Studiul a fost publicat în ediția online din 12 ianuarie 2022 a Neurology, jurnalul medical al Academiei Americane de Neurologie (link direct studiu).
Cercetătorii au descoperit că cei care au făcut sport în mod regulat timp de cinci ani s-au descurcat mai bine la testele cognitive și au avut o progresie mai lentă a bolii în mai multe aspecte.
„Rezultatele noastre sunt incitante, deoarece sugerează că s-ar putea să nu fie niciodată prea târziu pentru cineva cu Parkinson să înceapă un program de exerciții pentru a-și îmbunătăți cursul bolii”, a spus autorul studiului, dr Kazuto Tsukita, de la Universitatea Kyoto din Japonia, membru în Academia Americană de Neurologie. „Aceasta se datorează faptului că am descoperit că, pentru a încetini progresia bolii, era mai important pentru persoanele cu Parkinson să aibă și să păstreze un program de exerciții fizice decât să fie activ doar la începutul bolii”.
Studiul a analizat 237 de persoane cu Parkinson în stadiu incipient, care aveau o vârstă medie de 63 de ani și care au fost urmăriți de cercetători timp de până la șase ani.
Ce tipuri de exerciții fizice au efect
Nivelurile de exerciții ale participanților la începutul studiului au fost determinate cu ajutorul unui chestionar care măsoară timpul și intensitatea exercițiilor fizice în timpul săptămânii precedente, cum ar fi mersul pe jos și cu bicicleta, activitatea casnică precum grădinăritul, și activitatea profesională, cum ar fi îngrijirea altor persoane. Teste cognitive obișnuite au fost folosite pentru a măsura abilitățile verbale și de memorie ale oamenilor și timpul de care aveau nevoie ca să îndeplinească sarcini mentale.
Cercetătorii au descoperit că nivelul de activitate fizică al subiecților la începutul studiului nu a fost asociat cu progresia bolii Parkinson mai târziu. În schimb, au descoperit că este mai important să mențină nivelul de activitate fizică în timp pentru a încetini progresia bolii.
Subiecții care au făcut exerciții fizice moderate până la intense timp de cel puțin patru ore pe săptămână, cum ar fi mersul pe jos sau dansul, au avut o degradare mai lentă a echilibrului și a mersului pe jos cinci ani mai târziu, în comparație cu cei care nu au făcut atât de mult efort fizic. Cercetătorii au folosit un test comun pentru a evalua simptomele Parkinson ale fiecărei persoane pe o scară de la zero la patru, scorurile mai mari indicând o afectare mai severă.
Rezultate mai bune la teste cognitive
Persoanele care au avut niveluri sub medie de exerciții fizice moderate până la intense, sau mai puțin de una până la două ore de sport făcut o dată sau de două ori pe săptămână, au avansat, pe perioada studiului, de la un scor mediu de 1,4 la unul aproape maxim, de 3,7. Asta în comparație cu cei care au făcut exerciții fizice de la moderate până la intense, care au avansat, în medie, de la un scor de 1,4 la unul de 3,0, în aceeași perioadă.
Unul dintre testele cognitive folosite de cercetători a presupus măsurarea vitezei de procesare mentală cu ajutorul unui creion și a unei hârtii. În 90 de secunde subiectul trebuie să potrivească numere cu figuri geometrice și are un scor maxim posibil de 110. Persoanele care au muncit mai puțin de 15,5 ore pe săptămână, în medie, au scăzut de la un scor de 44 la unul 40 în decurs de șase ani. Asta în timp ce persoanele care au muncit mai multe ore au avut o o scădere medie de la un scor de 44 la unul 43, în aceeași perioadă.
„Deși medicamentele existente pot oferi persoanelor cu Parkinson o oarecare ameliorare a simptomelor, nu s-a dovedit că acestea încetinesc progresia bolii”, a spus dr Tsukita. „Am descoperit că activitatea fizică obișnuită, inclusiv sarcinile casnice și exercițiile fizice moderate, pot îmbunătăți de fapt evoluția bolii pe termen lung. Cel mai bine, exercițiul fizic nu costă nimic și are puține efecte secundare”, a mai arătat cercetătorul.
-
Diabetul care nu are legătură cu zahărul14.10.2025, 11:06
-
Alexandru Rogobete, anunț despre vaccinarea antigripală14.10.2025, 09:47
-
-
-
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Medicamentele frecvent utilizate, asociate cu un risc mai mare de demență
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Studiu: Doar 10 zile de inactivitate pot afecta sănătatea creierului
Acesta este cel mai rău lucru pentru creier. Îl macină în totalitate.
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.