Această dietă poate să scadă glicemia, fără a fi nevoie de reducerea caloriilor.
Vezi și: Statinele, beneficii semnificative. Impact și în cazul persoanelor fără boli cardiovasculare
Un studiu recent prezentat la Întâlnirea Anuală a Asociației Europene pentru Studiul Diabetului (EASD) din Madrid arată că alimentația restricționată în timp, fastingul, poate îmbunătăți semnificativ stabilitatea glicemiei în doar trei zile, fără a fi nevoie de reducerea aportului caloric.
Studiul sugerează că simpla limitare a ferestrei de alimentație la 8 ore pe zi poate fi eficientă pentru adulții cu risc de diabet de tip 2.
Studiul randomizat, condus de dr. Kelly Bowden Davies de la Universitatea Metropolitană din Manchester, a examinat impactul postului de 16 ore asupra controlului glicemiei. Rezultatele arată că restricționarea ferestrei de alimentație la 8 ore zilnic a îmbunătățit semnificativ timpul petrecut în intervalul sănătos de glicemie.
De asemenea, a redus fluctuațiile nivelurilor de glucoză. Interesant este că nu a contat dacă perioada de alimentație de 8 ore era programată mai devreme sau mai târziu în cursul zilei, rezultatele fiind similare.
"Studiul nostru a arătat că restricționarea alimentației la o fereastră de 8 ore pe zi a îmbunătățit semnificativ timpul zilnic petrecut în intervalul normal de glicemie și a redus fluctuațiile nivelurilor de glucoză.
Totuși, modificarea perioadei restricționate de alimentație la o oră mai devreme sau mai târziu în cursul zilei nu a oferit beneficii suplimentare", a explicat Dr. Bowden Davies.
Vezi și: Tehnica ce vindecă ochii și sufletul: privește câteva minute în zare, la un peisaj larg
Cercetări anterioare au arătat că alimentația restricționată în timp, fastingul, poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină și reduce nivelul pe termen lung al glicemiei (HbA1c). Cu toate acestea, nu a fost clar dacă aceste beneficii provin din sincronizarea meselor sau din reducerea generală a aportului caloric.
Noul studiu a încercat să izoleze efectele TRE, oferind participanților o dietă eucalorică, adică consumul a exact atâtea calorii cât să acopere cheltuielile energetice. Cercetătorii au dorit să vadă dacă controlul glicemiei s-ar îmbunătăți doar prin schimbarea momentului în care participanții mâncau, nu a cantității, potrivit SciTechDaily.
Studiul a inclus 15 adulți sedentari, 9 femei și 6 bărbați, cu o vârstă medie de 52 de ani și un indice de masă corporală (IMC) de 28. Toți participanții obișnuiau să mănânce pe o perioadă mai lungă de 14 ore zilnic.
În cadrul studiului, aceștia au fost repartizați pe două regimuri de alimentație de 8 ore: o fereastră de alimentație timpurie, de la 8:00 la 16:00 (ETRE), și o fereastră târzie, de la 12:00 la 20:00 (LTRE). Fiecare regim a durat câte 3 zile, iar participanților li s-a oferit o dietă controlată pentru a se asigura că aportul caloric rămâne constant în ambele grupuri.
Nivelurile de glucoză ale participanților au fost monitorizate continuu pe parcursul studiului pentru a evalua timpul petrecut în euglicemie (intervalul normal de glucoză din sânge de 3.9-7.8 mmol/l) și pentru a măsura variabilitatea glicemică.
Vezi și: Mieloperoxidaza, ținta cheie pentru tratamente inovatoare în cancerul pancreatic
Fastingul, impact asupra glicemiei - FOTO: Freepik
Rezultatele au fost clare. În comparație cu alimentația obișnuită pe o fereastră de peste 14 ore, ambele regimuri ETRE și LTRE au condus la o creștere semnificativă a timpului petrecut în intervalul normal de glicemie—în medie cu 3.3%.
De asemenea, markerii variabilității glicemiei s-au îmbunătățit. Nivelurile medii de glucoză absolută (MAG) au scăzut cu 0.6 mmol/l, coeficientul de variație (CV) a scăzut cu 2.6%, iar amplitudinea medie a fluctuațiilor de glucoză (MAGE) s-a redus cu 0.4 mmol/l.
Cu toate acestea, nu s-au găsit diferențe semnificative între regimurile de alimentație timpurie și târzie, ceea ce sugerează că momentul ferestrei de 8 ore este mai puțin important decât durata perioadei de post.
Dr. Bowden Davies consideră că aceste descoperiri ar putea oferi o alternativă mai simplă la numărarea caloriilor pentru cei cu risc de diabet de tip 2.
"Mulți oameni consideră dificil să țină pasul cu numărarea caloriilor pe termen lung, dar studiul nostru sugerează că simpla urmărire a orei ar putea oferi o modalitate ușoară de a îmbunătăți controlul glicemiei", a declarat dr. Bowden.
Studiul evidențiază potențialul alimentației restricționate în timp ca o metodă neinvazivă și accesibilă de a îmbunătăți reglarea glucozei în sânge. Cu toate acestea, sunt necesare studii mai ample, pe perioade mai lungi, pentru a confirma aceste beneficii în populații diverse.
Vezi și: Microplastice, descoperite în bulbul olfactiv. Impact semnificativ asupra creierului
Deși efectele pe termen scurt ale TRE asupra stabilității glicemiei sunt încurajatoare, echipa de cercetare solicită studii mai extinse pentru a examina impactul pe termen lung asupra riscului de diabet. Studiul actual este unul dintre primele care controlează strict atât dieta, cât și momentul meselor, oferind o perspectivă valoroasă asupra modului în care TRE poate ajuta la gestionarea nivelurilor de glucoză independent de restricția calorică.
Pe măsură ce interesul pentru postul intermitent crește, aceste descoperiri sugerează că simpla ajustare a momentului în care mâncăm ar putea avea beneficii semnificative pentru sănătate, în special pentru cei cu risc de tulburări metabolice.
Acest supliment îmbunătățește sănătatea inimii și are efect semnificativ și în cazul diabeticilor.
Ce se întâmplă când bei apă carbogazoasă. Impactul pe care îl are asupra organismului.
Aceasta este cea mai mare greșeală pe care o facem când mâncăm, iar consecințele sunt însemnate.
Ce trebuie să știi dacă nu mănânci carne. Adevărul te va surprinde. Nutriționiștii au dat verdictul.
Acesta este cel mai simplu mod de a trata diabetul. Medicii iau în considerare aceste valori.
Mănânci carne cu garnitură? Ei bine, te-ai gândit vreodată ce se întâmplă când le asociezi?
Aceste cinci semne ale diabetului apar în faza de debut a bolii. Sunt semne minore, dar esențiale.
Diabetul are un impact major asupra întregului organism, inclusiv a inimii. Cum trebuie, de fapt, să reduci riscul de infarct.
