Descoperă legătura între sensibilitatea alimentară și riscul crescut de boli cardiovasculare, subliniind importanța gestionării adecvate a alergiilor pentru sănătatea...
Un nou studiu publicat în The Journal of Allergy and Clinical Immunology a descoperit că persoanele cu sensibilitate alimentară sau alergie la lactate pot crește riscul de boli cardiovasculare.
Studiul, care a analizat două studii longitudinale, a constatat că persoanele care produceau anticorpi de imunoglobulină E (IgE) atunci când consumau lapte de vacă și alte alimente prezentau un risc semnificativ mai mare de deces cardiovascular. Acest lucru a rămas valabil chiar și atunci când au fost luați în considerare factorii de risc pentru bolile de inimă, cum ar fi fumatul, hipertensiunea arterială și diabetul.
Cu toate acestea, studiul nu a dovedit că alergiile la produsele lactate cauzează apariția evenimentelor cardiovasculare, ci a arătat mai degrabă un risc crescut. Datele provin din studii observaționale și arată o corelație, dar nu a fost stabilită o cauzalitate. Studiul sugerează că persoanele cu sensibilitate la lactate pot lua măsuri pentru a evita riscul cardiovascular.
Reacțiile alergice pot afecta sistemul cardiovascular, dar asocierea dintre anticorpii IgE și bolile cardiovasculare este mai puternică în cazul celor care consumă în mod regulat alergeni alimentari. Aceste reacții implică răspunsul sistemului imunitar, care eliberează substanțe precum histaminele și citokinele.
Inflamația cronică este un factor recunoscut în dezvoltarea și progresia bolilor cardiovasculare, inclusiv ateroscleroza. Prezența anticorpilor IgE la alergeni alimentari comuni este asociată cu un risc crescut de mortalitate cardiovasculară.
Mecanismul exact rămâne neclar, dar este plauzibil ca răspunsul inflamator cronic declanșat de reacțiile alergice să contribuie la procesele inflamatorii care stau la baza bolilor cardiace.
Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a descoperi căile specifice prin care reacțiile alergice ar putea avea un impact asupra sănătății cardiovasculare. Descoperirile lui Corrine Keet, primul autor al lucrării și profesor de pediatrie la University of North Carolina, contestă înțelegerea convențională a alergiilor ca sisteme izolate și sugerează implicații sistemice care se extind la sănătatea cardiovasculară.
Din perspectiva cardiologiei, este important să recunoaștem acest domeniu de studiu în evoluție și să subliniem necesitatea unor cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin mecanismele care stau la baza și potențialele implicații clinice pentru persoanele cu alergii.
Foto: Freepik @julijadm
Sensibilitatea alimentară și alergiile alimentare sunt concepte distincte, anticorpii IgE fiind produși de sistemul imunitar atunci când este expus la o substanță. În timp ce aproximativ 15% dintre adulții americani au IgE la alergeni alimentari comuni, nu toți cei care produc IgE la alimente experimentează o reacție alergică.
Constatările studiului sunt cele mai relevante pentru cei care nu au fost diagnosticați cu alergii alimentare.
Asocierea dintre alimente și decesul cardiovascular s-a întărit atunci când a fost exclusă de la cei care au evitat alimentele respective. În prezent, gândirea standard a alergologilor este că, chiar dacă oamenii au IgE la alimente, este în regulă să mănânce acele alimente dacă nu experimentează simptome alergice. Constatările ridică întrebări cu privire la faptul dacă căile alergiei alimentare sunt importante în bolile de inimă.
Citește și: Dieta bazată pe plante, o unealtă împotriva cancerului de prostată. Alimentele care încetinesc progresia
Cercetătorii nu recomandă ca toată lumea să se supună unor teste alimentare sau să modifice sfaturile medicului privind IgE specifice alimentelor, din cauza lipsei unei corelații clare între cele două. Sfatul actual este de a consuma alimente dacă simptomele nu indică alergii alimentare.
Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege relația de cauzalitate dintre IgE specifice alimentelor și bolile cardiovasculare.
Persoanele cu sensibilități alimentare ar trebui să acorde prioritate sănătății lor cardiace generale prin măsuri legate de stilul de viață, cum ar fi o dietă sănătoasă pentru inimă, activitate fizică regulată și gestionarea bolilor cardiovasculare preexistente.
Monitorizarea și gestionarea alergiilor ar trebui să fie integrate în asistența medicală de rutină, iar pentru persoanele cu alergii cunoscute se recomandă o abordare holistică care să ia în considerare atât gestionarea alergiilor, cât și sănătatea cardiovasculară.
Testul simplu care îți arată dacă ai probleme cu inima. Dacă observi ASTA, ești în mare pericol.
Semnul de pe picioare care îți arată că ai probleme cu inima. Ești la risc major
Patru schimbări care reduc colesterolul mai eficient decât statinele.
Această decizie banală îți distruge inima. Duce la creșterea semnificativă a tensiunii arteriale.
Acest antioxidant poate preveni degradarea inimii.
Problemele cardiace minore sunt asociate cu degradarea creierului.
Aceste trei băuturi trebuie evitate dacă ai colesterolul ridicat. Unele sunt considerate chiar sănătoase.
Antidotul care reduce semnificativ colesterolul ridicat. Are efect major.
Această boală subdiagnosticată și netratată crește riscul de deces. Crește riscul de deces la 50% în decurs de 5 ani.
Tratamentul care îți protejează inima de cea mai letală afecțiune.
Trei medicamente frecvent utilizate pot crește colesterolul.
Aceasta este valoarea hipertensiunii care îți pune viața în pericol. E o urgență medicală. Poate provoca AVC sau infarct pe loc.
Val de decese după pandemia de COVID. Epidemia invizibilă care te omoară după pandemie.
Cum se măsoară, de fapt, tensiunea arterială. Cât de important e să fie liniște în jur și ce efect are asupra măsurătorilor.
Cât de des ar trebui să faci un EKG. De ce simptome depinde răspunsul.
Bolile de inimă, diagnosticate diferit. Testul privind valoarea colesterolului nu mai este de actualitate.
