5 lucruri esențiale de știut înainte să cumperi suplimente alimentare

De la pudrele de colagen la gumele pentru imunitate, suplimentele alimentare au invadat feedurile de Instagram, rafturile supermarketurilor și dulapurile din baie. Promit somn mai bun, piele strălucitoare, memorie ascuțită sau chiar o viață mai lungă. Dar câți dintre noi știu ce cumpărăm cu adevărat?

Deși unele suplimente au un rol clar în anumite contexte medicale, ele sunt adesea greșit înțelese și promovate excesiv, potrivit Science Alert.

1. Alimentația rămâne baza - suplimentele sunt doar un suport

Dacă poți obține un nutrient din alimentație, acesta este aproape întotdeauna varianta mai bună. Alimentele integrale oferă nu doar un nutrient izolat, ci un întreg pachet de compuși care acționează sinergic. De exemplu, somonul furnizează nu doar omega-3, ci și proteine, vitamina D, seleniu și alți nutrienți cu efecte complexe asupra organismului - combinație imposibil de reprodus într-o capsulă.

Totuși, sunt și situații în care suplimentele sunt necesare: acid folic în sarcină, vitamina D în sezonul rece sau vitamina B12 pentru vegani. Însă acestea sunt excepții, nu regula.

2. Poți lua prea mult - și nici să nu-ți dai seama

Spre deosebire de alimente, e mult mai ușor să consumi doze prea mari de suplimente. În timp ce unele efecte adverse pot fi temporare (greață, diaree), supradozarea pe termen lung poate avea consecințe grave: toxicitate hepatică, tulburări cardiace, afectarea oaselor sau a sistemului nervos.

Vitaminele liposolubile (A, D, E și K) se acumulează în organism, iar excesul devine periculos. Chiar și vitaminele solubile în apă, precum B6, pot cauza daune neurologice în doze mari, luate pe perioade lungi.

Mulți oameni iau suplimente ani de zile fără analize periodice, ceea ce înseamnă că problemele apar uneori abia când simptomele devin evidente.

3. Nu te încrede în sfaturile de pe rețelele sociale

Expresii precum "detoxifiant", "natural" sau "stimulează imunitatea" sunt des întâlnite online, dar nu au valoare științifică. Sunt simple etichete de marketing, folosite pentru a vinde.

Agențiile de reglementare, precum Food Standards Agency (FSA) din Marea Britanie, atrag atenția: suplimentele nu sunt medicamente și nu ar trebui promovate ca având efecte terapeutice. Cu toate acestea, în social media circulă afirmații exagerate și adesea false, propagate prin influenceri, rețele de vânzări piramidale (MLM) sau reclame subtile.

Majoritatea celor care promovează astfel de produse nu au pregătire medicală sau nutrițională și se bazează pe experiențe personale, nu pe dovezi științifice.

4. Industria suplimentelor vinde speranțe, nu soluții

Industria globală a suplimentelor valorează peste 100 de miliarde de lire sterline - iar obiectivul ei nu este sănătatea publică, ci profitul. Suplimentele cu susținere științifică reală sunt, de regulă, cele "banale" - precum fierul sau vitamina D, prescrise de medici în contexte clare.

În schimb, suplimentele promovate agresiv în online sunt adesea cele cu cele mai puține dovezi, dar cu cele mai mari promisiuni - pentru că "vând" bine.

5. Nu toate suplimentele sunt sigure pentru toți

Faptul că sunt vândute fără rețetă nu înseamnă că sunt sigure. Chiar și produsele etichetate ca "naturale" pot interacționa periculos cu medicamente sau pot agrava afecțiuni.

Sunătoarea, de exemplu, poate interacționa cu anticoncepționalele, antidepresivele sau tratamentele pentru tensiune. Vitamina K poate anula efectul anticoagulantelor, iar dozele mari de fier pot afecta absorbția antibioticelor.

Pentru femeile însărcinate sau care alăptează, unele suplimente pot fi chiar toxice. Vitamina A în doze mari, de exemplu, poate duce la malformații congenitale și trece în laptele matern.

Suplimentele pot avea un rol benefic - dar doar când sunt luate cu discernământ, pe baza unor analize și recomandări profesionale.