Modificările cerebrale, variabile în boala Alzheimer. Studiul care deschide calea spre tratamentele personalizate
Alzheimer distruge creierul într-un mod imprevizibil. Micșorarea creierului variază semnificativ de la o persoană la alta, iar tratamentele standardizaet nu mai sunt suficiente pentru a combate această maladie nemil...
Un studiu realizat de cercetătorii de la University College London (UCL) și Universitatea Radboud arată că micșorarea creierului în boala Alzheimer variază semnificativ de la o persoană la alta, contrazicând presupunerile anterioare despre o progresie uniformă. Rezultatele, publicate în Alzheimer’s & Dementia, ar putea deschide calea către tratamente personalizate, bazate pe tipare unice observate în scanările RMN.
Principalele concluzii, tipare individualizate ale modificărilor cerebrale
Cercetătorii au analizat peste 3.200 de scanări RMN ale creierului de la persoane cu Alzheimer sau probleme ușoare de memorie, comparându-le cu datele a aproape 59.000 de persoane sănătoase. Analiza a evidențiat:
Tipare distincte: Micșorarea creierului la pacienții cu Alzheimer nu urmează un model universal, ci variază între indivizi.
Anomaliile ca predictori: Regiunile specifice ale creierului care se micșorează mai mult decât în mod normal, denumite "anomalii", sunt asociate cu o probabilitate crescută de dezvoltare a bolii Alzheimer.
Creșterea numărului de anomalii: Pacienții cu Alzheimer aveau, în medie, 15-20 de regiuni outlier inițial, numărul crescând la 30 după trei ani. În schimb, persoanele cu probleme ușoare de memorie acumulau mult mai puține regiuni cu anomalii.
Vezi și: Reflecții despre viață și moarte. Lecțiile universale ale pacienților aflați în pragul morții
Implicații pentru medicina personalizată
Profesorul Jonathan Schott, de la Institutul de Neurologie UCL Queen Square, a subliniat potențialul acestor descoperiri.
"Înțelegerea și cuantificarea variabilității în boala Alzheimer are implicații majore pentru studiile clinice, consilierea pacienților și dezvoltarea tratamentelor personalizate", a subliniat prof. Jonathan Schott.
Cartografierea creierului ar putea permite terapii țintite, identificând zonele cele mai afectate în cazul fiecărui pacient.
Monitorizarea progresiei prin hărți cerebrale
Folosind instrumente avansate de imagistică, cercetătorii au creat hărți cerebrale individualizate pentru participanți, analizând micșorarea în 168 de regiuni ale creierului. Aceste hărți au oferit informații despre:
Amprentele bolii: Tipare unice ale creierului ajută la distingerea progresiei Alzheimer de îmbătrânirea normală.
Declin cognitiv: Mai multe regiuni outlier au fost asociate cu o memorie mai slabă de-a lungul timpului.
"Aceste hărți cerebrale funcționează ca amprente, captând modul în care creierul unei persoane se schimbă în timp", a spus profesorul James Cole, coautor al studiului.

Scanări cerebrale - FOTO: Freepik@Uliana26
Depășirea concentrării asupra unor regiuni specifice
Deși zone precum hipocampul și amigdala sunt esențiale pentru memorie și emoții, studiul subliniază importanța considerării unei perspective mai largi. Dr. Serena Verdi, autoarea principală a studiului, a explicat implicațiile studiului.
"Fiecare persoană este diferită. Progresia bolii afectează regiunile creierului în mod unic, iar noi trebuie să ne îndepărtăm de ideea de a analiza doar anumite zone izolate", a subliniat dr. Serena Veredi, potrivit SciTechDaily.
Factori mai largi care influențează micșorarea creierului
Cercetătorii sugerează că variabilitatea tiparelor de micșorare ar putea fi determinată de mai mulți factori, inclusiv:
- Afecțiuni coexistente, precum demența vasculară sau frontotemporală.
- Factori de mediu și stil de viață, precum fumatul, consumul de alcool sau leziunile cerebrale.
Un pas spre îngrijirea predictivă și personalizată
Deși sunt necesare cercetări suplimentare, acest studiu reprezintă un pas important spre înțelegerea modului în care boala Alzheimer se manifestă diferit la fiecare individ. Prin utilizarea hărților cerebrale personalizate, furnizorii de servicii medicale ar putea îmbunătăți predicțiile privind progresia bolii și dezvolta intervenții adaptate, oferind speranță pentru un viitor cu tratamente mai eficiente.
-
2026 aduce noi reguli în sistemul medical. Ce schimbări apar30.12.2025, 21:14
-
-
7 greșeli mortale pe care le faci dacă ai diabet30.12.2025, 20:42
-
Care este cel mai bun pește pentru creier. Vlad Ciurea, recomandări30.12.2025, 19:28
-
Alimentele pe care nu trebuie să le bagi niciodată în air fryer30.12.2025, 17:40
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Alimentele care îți distrug creierul
Alimentele care îți distrug creierul
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Semnul din ochi că faci Alzheimer peste 10 ani. Chinezii fac ASTA deja! Descoperirea care schimbă tot
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Activitatea care menține funcționarea creierului
Deficitul de colină la tineri, risc crescut de afectare cerebrală timpurie
Apneea de somn devastează creierul
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Gestul simplu care poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 20%
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Obiceiurile de condus pot trăda primele semne ale declinului cognitiv
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
