Respirația, efect asupra memoriei. Legătura uluitoare dintre respirație și stocarea informațiilor din creier
Respirația are efect asupra memoriei. Modul în care respirăm ne influențează sănătatea creierului.
Respirația are un efect asupra modului în care memorezi lucrurile, potrivit unui nou studiu. Modelele noastre de respirație și impactul lor asupra creierului pot întări sau slăbi puterea noastră de formare a memoriei, relevă o nouă cercetare - iar descoperirile ar putea fi de ajutor în tratarea tulburărilor cerebrale și a problemelor de sănătate mintală.
Comportamentul respirator natural și spontan al organismului este cunoscut sub numele de activitate respiratorie medulară, după numele medulla oblongata - centrul de control al respirației din creier. De o importanță deosebită este un mic grup de neuroni din ceea ce se numește Complexul Pre-Bötzinger (PreBötC), care se află în interiorul medulla oblongata.
”Respirația este o acțiune fundamentală în susținerea vieții la mamifere. Deși detaliile funcției respiratorii asupra stărilor cerebrale rămân neclare, studii recente sugerează că respirația poate juca un rol important în timpul stărilor cerebrale online”, spune neurologul Nozomu Nakamura, de la Universitatea Medicală Hyogo din Japonia, potrivit Science Alert.
Vezi și: Ce trebuie să știi despre vaccinarea copiilor. Ministerul Sănătății: Trebuie să rămână la domiciliu
Teste realizate pe șoareci
În acest nou studiu, oamenii de știință au interferat cu PreBötC la șoareci modificați genetic. Ei au descoperit că, atunci când au oprit temporar respirația șoarecilor, animalele au fost mai puțin capabile să formeze amintiri importante în timpul testelor de recunoaștere a obiectelor și de condiționare a fricii.
Mai mult, pauzele de respirație par să afecteze și activitatea hipocampusului cerebral (cheia memoriei pe termen lung și scurt) în timpul reamintirii. În testele ulterioare, forțarea unor modele de respirație neregulată a îmbunătățit amintirile șoarecilor, în timp ce încetinirea respirației a înrăutățit amintirile șoarecilor.
Vezi și: Astenia de toamnă: De ce te simți obosit și lipsit de energie. Metode care previn simptomele
Ce se întâmplă în cazul oamenilor
Cercetările anterioare ale aceleiași echipe demonstraseră deja că trecerea de la expirație la inspirație la începutul sau la mijlocul unei sarcini de memorare - cunoscută din punct de vedere tehnic sub numele de tranziție de la expirație la inspirație (EI) sau de la începutul inspirației - îi făcea pe oameni mai lenți și mai puțin preciși atunci când își aminteau informațiile.
Acest studiu a fost urmat de un studiu care a folosit scanări ale creierului pentru a lega performanța mai slabă a memoriei de dezactivarea joncțiunii temporoparietale sau TPJ. TPJ se ocupă de multe sarcini diferite, procesând informații din interiorul și din exteriorul corpului și găsind răspunsuri adecvate.
Cercetătorii sugerează că anumite tipare de respirație - inclusiv tranziția EI - resetează procesarea pe care o face TPJ și că TPJ ar putea fi implicată în fluctuațiile de performanță a memoriei observate la șoareci. Aceste efecte trebuie încă să fie reproduse la oameni, ceea ce reprezintă o cale de urmat în ceea ce privește studiile viitoare.
”Suntem deja conștienți de diferitele legături dintre respirație și creier - de exemplu, modul în care exercițiile de respirație ne pot ajuta să ne calmăm - iar echipa care a realizat noua lucrare sugerează că ajustarea deliberată a tiparelor noastre de respirație ar putea fi de ajutor în alte moduri terapeutice.
Determinarea rolurilor detaliate ale respirației și a mecanismelor moleculare în creier este un subiect de cercetare viitoare pentru a înțelege efectele toleranței la stres.
Modul de manipulare a respirației și aplicarea exercițiilor de respirație vor fi cruciale pentru tratamentul și terapia depresiei și a tulburărilor neuropsihiatrice”, mai notează cercetătorii.
Cercetarea a fost publicată în Nature Communications.
-
-
-
Sofia Vicoveanca, internată de urgență după un infarct miocardic11.01.2026, 16:38
-
-
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Orele în care ești mai predispus la AVC
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Obiceiurile de condus pot trăda primele semne ale declinului cognitiv
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
5 semne timpurii care indică boala Alzheimer
Vârstnicii cu demență, risc crescut de pierdere a autonomiei după traumatisme severe
De ce uităm dacă am oprit aragazul sau unde ne-am pus cheile
Alimentele care îți distrug creierul
Boala extrem de comună care dublează riscul de AVC
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
