Un studiu realizat la Universitatea din Queensland ar putea explica de ce vitamina D este vitală pentru sănătatea creierului, și modul in care deficiența duce la tulburări, inclusiv depresie și...
Profesorul asociat Thomas Burne de la Queensland Brain Institute a condus un studiu care oferă un fundament pentru o mai bună prevenire și tratamente atunci când vine vorba de afecțiuni ale creierului.
„Peste un miliard de oameni din întreaga lume sunt afectați de deficit de vitamina D, și există o legătură bine stabilită între deficiența de vitamina D și tulburări de cogniție", a spus dr. Burne.
„Din nefericire, modul exact în care vitamina D influențează structura creierului și funcțiile acestuia nu este bine înțeles, așa că a rămas neclar de ce deficiena provoacă probleme".
Echipa doctorului Burne a constatat că nivelurile de vitamină D afectează un tip de „schele" din creier, numite plase perineuronale.
„Aceste plase formează un înveliș puternic, de susținere în jurul anumitor neuroni, și în acest mod ele stabilizează contactele pe care aceste celule le fac cu alți neuroni", a spus el.
Cercetătorii au eliminat vitamina D din dieta unui grup de șoareci adulți sănătoși și, după 20 de săptămâni, au descoperit o scădere semnificativă a capacității lor de a-și aminti și de a învăța, comparativ cu un grup de control.
Dr. Burne a spus ca grupul cu deficit de vitamina D a avut o reducere pronunțată a plaselor perineuronale în hipocampus, regiunea creierului crucială pentru formarea memoriei.
„A existat, de asemenea, o reducere drastică a numărului și a forței conexiunilor dintre neuronii din acea regiune".
Echipa doctorului Burne enunță că vitamina D joacă un rol important în menținerea stabilizării plaselor perineuronale și că atunci când nivelurile de vitamina D scad, această „schelă" este mai ușor degradată de enzime.
„Deoarece neuronii din hipocampus își pierd plasele perineuronale de suport, au dificultăți în menținerea legăturilor, ceea ce, în cele din urmă, duce la pierderea funcției cognitive", a spus cercetătorul.
Profesorul asociat Burne a explicat că hipocampul poate fi cel mai puternic afectat de deficitul de vitamină D, deoarece este mult mai activ decât alte regiuni ale creierului.
„Este precum canarul folosit în minele de cărbune - s-ar putea să eșueze mai întâi pentru că cerința ridicată de energie îl face mai sensibil la epuizarea nutrienților esențiali, cum ar fi vitamina D".
„Interesant, partea dreapta a hipocampului a fost mai afectată de deficiența de vitamină D decât partea stângă".
Dr Burne a spus că pierderea funcției în acest domeniu ar putea contribui semnificativ la depresie dar și la semnele distinctive ale schizofreniei, inclusiv deficiențele de memorie grave și percepția distorsionată a realității.
„Următorul pas este acela de a testa această nouă ipoteză cu privire la legătura dintre deficitul de vitamina D, plasele perineuronale și cogniție", a comentat el. „Suntem, de asemenea, deosebit de încântați să constatăm că aceste plase se poate schimba la șoarecii adulți.
„Sperăm că, datorită faptului că sunt dinamice, există șanse să le putem reconstrui, ceea ce ar putea crea o bază pentru noi tratamente".
Studiul a fost publicat în două jurnale de specialitate, Brain Structure and Function și Trends in Neuroscience.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
