Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Boala Alzheimer continuă să fie una din cele mai neplăcute afecțiuni ale bătrâneții, dar nu numai. O nouă cercetare a descoperit cum se comportă proteinele care provoacă, prin aglomerarea lor în...
Modificarea agresivă a proteinelor care provoacă boala Alzheimer a fost pentru prima dată cartografiată de către cercetătorii de la Universitatea din Colorado Denver și Universitatea Binghamton, scrie medicalxpress.com. Rezultatul cercetării lor a fost publicat în 16 mai în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.
Aproximativ 10% din cazurile de boala Alzheimer sunt rezultatul mutațiilor identificate, spune Liliya Vugmeyster, profesor asociat la Departamentul de chimie, Colegiul de Arte și Științe Liberale, la CU Denver. „Dar 90% din cazurile de Alzheimer nu sunt explicate prin aceste mutații, motiv pentru care trebuie să înțelegem baza moleculară a bolii”, a explicat ea.
Boala Alzheimer începe cu decenii înainte de apariția simptomelor. La nivel microscopic, începe atunci când fragmente de proteine toxice numite beta amyloids (Aβ) încep să se aglomereze în grupuri. Aceste grupuri formează lanțuri numite fibre, care se îmbină pentru a deveni o foaie lipicioasă, plată, care se așează pe celulele creierului și formează o placă.
Pe măsură ce se acumulează, placa perturbă membranele celulare și comunicarea dintre celulele creierului, determinându-le să moară. Până acum, înțelegerea doar a formării moleculare a proteinelor - și a subtipurilor mai agresive care provoacă o accelerație a bolii - a fost în atenția cercetătorilor.
În acest studiu colaborativ cu Wei Qiang, profesor asistent de chimie biofizică la Universitatea Binghamton, cercetătorii au vizat structura și dinamica acestor plăci formate.
Privind la structura moleculară, cercetătorii au descoperit că punctul de creație al proteinei a jucat un rol important în manipularea, atât a structurilor fibrelor, cât și a proceselor de agregare.
Vugmeyster, împreună cu studentul Dan Fai Au, M.S., și Dmitry Ostrovsky, instructor în științele matematice și statistice, au studiat flexibilitatea fibrelor.
În cercetările anterioare, Vugmeyster a constatat că flexibilitatea ar putea face parte din mecanismul de control al acumulării plăcii. "Fibrele sunt foarte rezistente la tratament care împiedică agregarea", spune Vugmeyster. "Orice le faceți în eprubete, ele se ajustează, găsesc o cale de a intra într-o stare toxică și agregată".
Grupul Qiang de la Binghampton și planul echipei sale fac același lucru pentru câteva modificări importante ale proteinelor, concentrându-se asupra structurii statice, dinamicii și stabilității fiecăruia. În cele din urmă, spune ea, această informație ar putea duce într-o zi la idei cum să vină cu medicamente care să poată rupe ciclul vicios al degenerării celulare.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.