Activitatea cerebrală nocturnă poate prezice revenirea din comă
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
De la dezvoltarea sinapselor în copilărie la recuperarea după leziuni și îmbunătățirea funcțiilor cognitive la vârsta adultă, acest fenomen complex joacă un rol esențial în sănătatea și funcționarea...
Neuroplasticitatea se referă la capacitatea creierului de a-și schimba conexiunile și comportamentul ca răspuns la noi informații, stimulare senzorială, dezvoltare, leziuni sau disfuncții. În timp ce unele funcții neuronale sunt cablate în regiuni specifice, unele rețele prezintă modularitate și se pot abate de la funcțiile lor obișnuite în timp ce se reorganizează. Neuroplasticitatea este o proprietate complexă, multifațetată și fundamentală a creierului.
Neuroplasticitatea este schimbarea sau reorganizarea rapidă a rețelelor neuronale ale creierului, care apare în diverse forme și în diverse circumstanțe. Plasticitatea de dezvoltare apare atunci când neuronii din creierul tânăr își dezvoltă ramuri și formează sinapse, care sunt apoi întărite și slăbite pe măsură ce creierul procesează informațiile senzoriale. Scurtarea sinaptică elimină sinapsele nefolosite, lăsând în urmă conexiuni neuronale eficiente.
Alte forme de neuroplasticitate funcționează în circumstanțe diferite, cum ar fi schimbările din organism, întărirea informațiilor senzoriale prin experiență și deteriorarea fizică a creierului. Aceleași mecanisme cerebrale, cum ar fi ajustările în puterea sau numărul de sinapse între neuroni, operează în toate aceste situații.
Uneori, acest lucru se produce în mod natural, ducând la o reorganizare pozitivă sau negativă, în timp ce alteori, pot fi folosite tehnici comportamentale sau interfețe creier-calculator pentru a valorifica puterea neuroplasticității în scopuri terapeutice.
În unele cazuri, neurogeneza naturală a adulților poate juca, de asemenea, un rol în recuperarea după un accident vascular cerebral. Cercetarea în domeniul celulelor stem ar putea spori neurogeneza la adulții care suferă de accident vascular cerebral, de boala Alzheimer, de boala Parkinson sau de depresie, boala Alzheimer fiind asociată cu un declin pronunțat al neurogenezei.
Foto: Freepik @naiklon1
În primii ani de viață ai unui copil, creierul cunoaște o creștere rapidă, fiecare neuron având aproximativ 2.500 de sinapse. Până la vârsta de trei ani, acest număr crește la 15.000 de sinapse pe neuron.
Cu toate acestea, adultul mediu are doar aproximativ jumătate din acest număr din cauza pruningului sinaptic, un proces prin care conexiunile sunt întărite sau eliminate în funcție de noile experiențe. Acest lucru permite creierului să se adapteze la mediile în schimbare prin dezvoltarea de noi conexiuni și eliminarea celor slabe.
Neuroplasticitatea creierului promovează învățarea, îmbunătățirea cognitivă, recuperarea după accidente vasculare cerebrale și leziuni, consolidarea zonelor de pierdere a funcțiilor sau de declin și îmbunătățiri în ceea ce privește condiția fizică a creierului, permițând creierului să se adapteze și să se schimbe, îmbunătățind capacitățile cognitive și promovând sănătatea generală a creierului, potrivit VeryWellMind.
La orice vârstă, există lucruri pe care le puteți face pentru a sprijini natura schimbătoare și adaptabilă a creierului dumneavoastră.
Îmbogățește-ți mediul
Mediile de învățare cu atenție concentrată, noutatea și provocarea stimulează schimbările pozitive ale creierului, în special în timpul copilăriei și adolescenței. Printre activități se numără învățarea limbilor străine, cântatul la instrumente, călătoriile, creația artistică și cititul.
Odihnește-te suficient
Somnul este crucial pentru creșterea creierului, în special în cazul dendritelor, care transmit informații între neuroni. Acesta afectează sănătatea fizică și mentală, posibil din cauza geneticii și a materiei cenușii. Îmbunătățirea somnului implică programe de somn consecvente și crearea unui mediu propice.
Fă activități fizice în mod regulat
Activitatea fizică regulată are numeroase beneficii pentru creier, inclusiv prevenirea pierderii de neuroni în hipocampus, promovarea formării de noi neuroni și stimularea plasticității cerebrale prin factor neurotrofic derivat din creier (BDNF) și conectivitate funcțională. Departamentul de Sănătate al SUA recomandă 150 de minute de exerciții cardio de intensitate moderată pe săptămână și două zile de exerciții de forță.
Practică mindfulness
Mindfulness presupune concentrarea deplină asupra momentului prezent, evitând gândurile trecute sau viitoare, și este legată de neuroplasticitatea creierului, potrivit a numeroase studii.
Capacitatea remarcabilă de adaptare a creierului ne permite să învățăm și să ne recuperăm după leziuni, dar există și limitări. Pentru a spori plasticitatea creierului, este esențial să ne provocăm pe noi înșine, să acordăm prioritate somnului, să facem exerciții fizice regulate și să evităm anumite substanțe, asigurându-ne în același timp un somn și exerciții fizice adecvate.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.