Cancer la sân. "Inegalități și discrepanțe în managementul cancerului de sân avansat în România în comparație cu abordarea europeană (2018)" este denumirea unui studiu făcut în România de Fundația Renașterea, în intervalul septembrie-octombrie 2018.

Pe 13 octombrie se marchează cea mai severă formă a cancerului de sân metastatic (denumit de asemenea și cancer de sân avansat sau în stadiul IV). La nivel mondial, aproximativ 40.000 de decese sunt cauzate, anual, de această formă de cancer de sân.

Câteva concluzii ale studiului, enumerate punctual:

*legat de managementul cancerului mamar în România, comparativ cu alte state din Europa, prima discrepanță identificată este momentul de depistare a bolii: "Peste jumătate din pacientele cu cancer (58,4%) sunt diagnosticate abia în stadiile III și IV, comparativ cu statele europene, unde 70-80% din cazurile noi de cancer sunt depistate în stadiile incipiente ale bolii (0, I și II)"

* "Mai mult, cancerul de sân este unul dintre principalele cauze de mortalitate pentru femeile din România: prima cauză pentru categoria de vârstă 15 – 49 de ani, a treia cauză pentru categoria 50 și 69 de ani și a patra ca dizabilitate".

* "Anual, conform estimărilor, sunt diagnosticate cu cancer mamar 9.629 de femei la nivel național, iar numărul deceselor se ridică la 3.209. Printr-un calcul simplu, corelând statistici locale cu cele europene, poate fi estimat că, în condițiile în care rata mortalității în România ar fi similară cu cea europeană, numărul de decese ar fi 2.406, ceea ce înseamnă că înregistrăm un număr suplimentar de 800 de decese anual, comparativ cu statele europene. Mai mult, conform datelor analizate în cadrul studiului, fiecare persoană decedată din cauza cancerului de sân a pierdut prematur aproximativ 13 ani de viață".

* "O proporție semnificativă din numărul total de decese este reprezentată de pacientele cu cancer mamar în stadii avansate. Rata mare a cazurilor de cancer diagnosticate în stadiu avansat este cauzată, în primul rând de lipsa screening-ului național organizat (România fiind una dintre puținele țări europene care încă nu are implementat un program national de screening pentru cancerul de sân), dar și de nivelul scăzut al educației privind menținerea stării de sănătate și de accesul dificil la anumite servicii medicale și tratamente adecvate".

* "sunt slab dezvoltate serviciile privind suportul psihologic și cel paliativ, și încă avem dificultăți în a asigura acces la tratamente și terapii inovatoare, în linie cu aprobările și recomandările europene. Cauzele sunt reprezentate de aprovizionarea discontinuă cu medicamente adecvate pentru tratamentul cancerului de sân, și actualizarea lentă a listei de medicamente compensate pentru includerea terapiilor noi, conform cu ultimele descoperiri din medicină și cele mai noi ghiduri medicale".

* "studiul evidențiază accesul dificil la diagnostic de precizie și întârzierea inițierii tratamentului, diagnosticarea completă a bolii durând până la 3 luni sau chiar mai mult, fără ca pacientele aflate în stadii avansate de cancer să beneficieze de un traseu accesibil, dar și abordarea terapeutică fragmentată. În România nu avem implementate protocoale de colaborare în echipă interdisciplinară în managementul cancerului de sân, ceea ce se traduce prin navigare dificilă a pacientelor în sistem, timpi de așteptare foarte mari: de la depistarea bolii până la inițierea terapiei, cât și între consultații la diferite specialități medicale sau spitale"

* "Costurile aferente cancerului de sân se împart în cheltuieli directe, alocate diagnosticului și tratamentului pacientelor (asistență medicală primară, servicii medicale în ambulatoriu de specialitate, spitalizare, tratamente oncologice și suportive, reconstrucție mamară), cât și în cheltuieli indirecte, reflectate de pierderea de productivitate potențială, cauzată de concediile medicale sau de îngrijire, de incapacitatea permanentă de muncă și de decesul prematur, la vârstă activă".

Cancer la sân. Reacția reprezentanților Fundației Renașterea

"Din păcate, în România numărul pacientelor cu cancer de sân avansat este mai mare decât în alte țări europene, fapt ce generează o rată a mortalității ridicată, șanse de supraviețuire reduse, calitatea vieții scăzută, atât pentru paciente, cât și pentru aparținători și, nu în ultimul rând, costuri sociale și economice mai mari. Această realitate subliniază nevoia unor soluții strategice și coerente care să fie centrate pe pacienți și care să ofere claritate asupra traseului prin sistem – de la screening, la diagnosticare, apoi tratament și recuperare. Este cert că în România s-au făcut pasi importanți în managementul situației pacienților oncologici din anii 2000 până în prezent, atât la nivel de diagnostic, cât și tratament. O colaborare strânsă între societatea civilă prin asociațiile de paciențișsi autoritățile în domeniul legislativ și executiv va conduce către optimizarea timpului de așteptare pentru accesul la investigații și tratament adecvat, implementarea unui registru național de cancer de sân, a unui program național de screening organizat, demararea unor campanii de educare și informare și stimularea în sistemul de sănătate a unei abordări medicale preventive, nu doar curative", a declarat Mihaela Geoană, președinte Fundația Renașterea.