Chipsuri de cartofi sau de legume? Bilic: Să respectăm porția corectă

Sonia Baciu |
Data publicării:
chipsuri de cartofi sau de legume. FOTO: Freepik @topntp26
chipsuri de cartofi sau de legume. FOTO: Freepik @topntp26

Mihaela Bilic a explicat diferența dintre chipsurile clasice, din cartofi, și cele din legume. Indiferent de alegerea pe care o faceți, importantă este cantitatea.

Nutriționistul Mihaela Bilic a explicat diferența care există între chipsurile clasice, din cartofi, și cele din alte legume, cu scopul ca urmăritorii săi să facă alegerile considerate mai puțin sănătoase în cunoștință de cauză.

Mai mult, Bilic susține că indiferent de alegere trebuie să ținem cont că chipsurile sunt ”un răsfăț”, nu un aliment de bază.  

”Chips-uri de cartofi sau de legume?

Când spunem “chips” ne gândim automat la un produs prăjit și crocant, adică ceva de ronțăit cu multe calorii. Ne plac dar ne simțim vinovați, tot ce este prăjit în ulei numai dietetic nu e. Există o variantă mai sănătoasă?

Cele mai cunoscute sunt chips-urile de cartofi, dar există și chips-uri din mămăligă (nachos) sau pâine (bake rolls), din legume (sfeclă, morcov, păstârnac) sau creveți. La prima vedere am putea crede că chips-urile din rădăcinoase ar fi o variantă mai bună decât chips-urile din cartofi. Veți fi surprinși să aflați că nu-i așa”, a scris Mihaela Bilic pe contul său de socializare.

2. -imagine fara descriere- (295488493_747752126309446_6162838960840508185_n_61389600.jpg)

Sarea și uleiul, principalii vinovați

”Un cartof crud are 70cal/100g. Tăiat în felii subțiri și prăjit în 3-4 linguri de ulei se transformă în chips cu 535cal/100g.

“De vină” sunt cele 35g grăsime vegetală adăugată. Deci nu cartoful îngrașă. ci uleiul! E drept că amidonul din cartof absoarbe uleiul ca un burete, dar aceleași 35g grăsime le găsim și în chips-urile de legume

Paradoxal și la capitolul carbohidrați legumele au 60 g iar cartofii doar 47g/100g. La capitolul proteine tot cartofi ies câștigători cu 6,8g fată de 4g. Singurul avantaj al chipsurilor de legume este că au multe fibre (8,7g)…dar vin la pachet cu mai multă sare.

Mai important decât tipul de legumă transformată în chips, este să respectăm porția corectă: max 30 g, nu toată punga.

Sunt un răsfăț, un moft, nu aliment de bază. Și câtă vreme le consumăm rar și puțin, le putem alege pe cele care ne plac. Legumele or suna ele mai sănătos, dar și la capitolul volum tot chipsurile de cartofi câștigă - sunt mai ușoare și putem mânca mai multe”, a mai scris nutriționistul.

Combinațiile care ne îngrașă. Pe unele le facem în mod frecvent, fără să știm

Care este legătura dintre creier și consumul de chipsuri. Adolescenții, ”victimele” poftelor

”Cartofi prăjiți versus chipsuri. Ce alegeți? 450 calorii au cartofii prăjiți la 100 grame. Chipsurile, adică acei cartofi prăjiți dar deshidratați concentrează caloriile, adică la 100 de grame găsim 550 de calorii.În adolescență, creierul va alege varianta cea mai calorică. Nici nu are cum să aleagă altfel”, a spus nutriționistul Mihaela Bilic, în emisiunea ”Doctor de Bine” de la PRO TV.

Trei structuri din creier se dezvoltă rapid în adolescență: cortexul prefrontal, ganglionii bazali și amigdala, care controlează reacțiile emoționale și compensarea. Sunt fragile și determină copilul să își caute ”compensarea” în alimente dulci, grase ori sărate, însă nu este vina sa. Aceste părți ale creierului vor fi ”stabile” după 18 ani.

”Dacă mănânci un chips nu este o problemă. Dar când deschizi cutia, mănânci fără număr. Plăcerea gustului, că au un gust atât de plăcut că nu te poți abține”, a explicat dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog, adăugând că trebuie reduse de fapt porțiile. ”Ciocolata, în pachet mic, la fel și la chipsuri și biscuiți. Totul să fie moderat, astfel încât eu mental să termin pachetul”, fapt care va satisface creierul.

Rezistența la insulină este fiziologică în această etapă a vieții

Rezistența la insulină este faza premergătoare a diabetului. În adolescență există rezistență fiziologică la insulină. Acesta din urmă este un hormon produs de pancreas și care participă la toate procesele de creștere din organismul uman, iar o nouă zi începe prin creșterea glicemiei, acest fenomen fiind unul normal.

”Hormonii de stres cresc glicemia, în general. Secreția lor, mai semnificativă, în perioada trezirii cresc glicemia, apare așa zisul fenomen al zorilor, în cazul copiilor, foarte puternic, când glicemiile cresc foarte mult”, susține dr. Mihai Comșa, medic specialist diabet. Citește mai departe AICI.

Vezi și: Alimentația fast-food, recompensa nesănătoasă. Nutriționist: Generează dependențe

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
DC Media Group Audience
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel