Pofta de mâncare, acea dorință intensă de a mânca anumite alimente, poate sabota eforturile de menținere a obiceiurilor alimentare sănătoase și a greutății corporale, indiferent de perioada din an....
Indiferent de perioada din an, silueta și dieta pot fi ușor sabotate de pofta alimentară. Medicii nutriționiști susțin chiar că cu poftele e bine să nu te lupți, ci să ți le faci în mod inteligent sau să faci în ața fel încât să scapi de ele. Ușor de spus, dar greu de făcut, nu?! Ei, bine, există câteva tertipuri utile.
Un nou studiu, în fapt o centralizare și, totodată, o revizuire a datelor din 28 de studii de profil, realizată dr. Candice Myers, profesor la Centrul de cercetare biomedicală Pennington de la Universitatea de Stat Louisiana, arată că pofta de mâncare, adică acea dorința intensă de a mânca anumite alimente, poate sabota eforturile de menținere a obiceiurilor alimentare sănătoase și a greutății corporale.
„Pofta influențează ceea ce oamenii mănâncă și greutatea corporală, dar există câteva componente ale comportamentului și alimentației noastre pe care le putem controla", a spus Myers.
„Faptul că suntem conștienți de aceste dorințe ne dă mai mult control asupra lor". Myers a fost autorul principal al revizuirii intitulată „Poftele alimentare și greutatea corporală: un răspuns condiționat" („Food Cravings and Body Weight: a Conditioning Response").
Spre exemplu, o modalitate dovedită de a reduce pofta pentru un anumit produs alimentar este să-l mâncați mai rar. Cu alte cuvinte, este mai bine să elimini un aliment din dieta ta decât să încerci să mănânci câte puțin din el.
„Avantajul poftei este că este un răspuns condiționat de care te poți dezvăța", a spus dr. John Apolzan, director al Laboratorului Clinic de Nutriție și Metabolism al Pennington Biomedical. „Nu este ușor, dar se poate face".
Pierderea în greutate – adică dieta sau cura de slăbire, cum vreți să-I spuneți - reduce pofta de mâncare. Dar, atenție, exercițiile fizice cresc pofta de mâncare. Pofta reprezintă aproximativ 11% din comportamentul alimentar care duce la creșterea în greutate, mai mult decât explica, până acum, genetica. Multe medicamente pentru obezitate - fentermină, lorcaserină, semaglutide și liraglutide, printre altele - reduc pofta.
Diferitele grupuri demografice și socio-economice pot avea răspunsuri diferite la poftele alimentare. Dar se știe puțin despre aceste potențiale diferențe și este nevoie de mai multe investigații, notează autorii revizuirii.
„Pofta de mâncare este o piesă importantă din puzzle-ul de pierdere în greutate. Nu explică, însă, sută la sută creșterea în greutate", a spus Myers, într-un material dat publicității de de la Universitatea de Stat Louisiana. În îngrășare „sunt implicați și alți factori, inclusiv genetica și comportamentul alimentar".
Revizuirea poate fi găsită AICI.
Acestea sunt cele mai indicate fructe de vară pentru diabetici.
Supa de oase promite detoxifiere, piele perfectă și articulații sănătoase, dar ce spune știința? Este un "elixir" sau doar o modă virală?
