Semințele de susan sunt semințe mici, bogate în ulei și au o serie de beneficii pentru sistemul imunitar.
Semințele de susan conțin cu 50% mai multe proteine decât cele aflate în carne, dar și 48-65% substanțe grase, 24% substanțe proteice, 14 - 18% substanțe extractive neazotate, vitaminele B, D, E, F.
Semințele de susan au multe beneficii potențiale pentru sănătate și au fost folosite în medicina populară de mii de ani. Acestea pot proteja împotriva bolilor de inimă, diabet zaharat, și artrită, potrivit Healthline.
Trei linguri (30 grame) de semințe de susan oferă 3,5 grame de fibre, ceea ce reprezintă 12% din doză zilnică de referință.
”O singură lingură de susan acoperă 12% din doză zilnică recomandată de fibre, atât de importante pentru sănătatea digestivă. De asemenea, consumul de susan ajută la scăderea nivelului de colesterol, reducând riscul bolilor de inimă, datorită conținutului de antioxidant numit sesamină”, notează și Agromedia.
Astfel, consumul de semințe de susan în mod regulat ar putea ajuta la creșterea aportului de fibre.
Fibrele sunt bine cunoscute pentru susținerea sănătății digestive. În plus, tot mai multe dovezi sugerează că fibrele pot juca un rol în reducerea riscului de boli de inimă, anumite tipuri de cancer, obezitate și diabet de tip 2, mai notează Healthline.
Unele studii sugerează că consumul regulat de semințe de susan poate ajuta la scăderea colesterolului ridicat și a trigliceridelor, care sunt factori de risc pentru bolile de inimă.
Semințele de susan conțin 15% grăsimi săturate, 41% grăsimi polinesaturate și 39% grăsimi mononesaturate.
Cercetările indică faptul că consumul de mai multe grăsimi polinesaturate și mononesaturate în raport cu grăsimile saturate poate ajuta la scăderea colesterolului și la reducerea riscului de boli de inimă.
Mai mult, semințele de susan conțin două tipuri de compuși vegetali - lignani și fitosteroli - care pot avea, de asemenea, efecte de scădere a colesterolului.
Când 38 de persoane cu lipide mari din sânge au mâncat 5 linguri (40 grame) de semințe de susan decojite zilnic timp de 2 luni, au experimentat o reducere cu 10% a colesterolului LDL "rău" și o reducere cu 8% a trigliceridelor în comparație cu grupul placebo.
Seminţele de susan furnizează 5 grame de proteine pe porţie de 3 linguri (30 de grame).
Pentru a maximiza disponibilitatea proteinelor, optează pentru seminţe de susan decojite, prăjite. Procesele de cojire și prăjire reduc oxalații și fitatele - compuși care împiedică digestia și absorbția proteinelor, mai notează Healthline.
Proteina este esențială pentru sănătate, deoarece ajută la construirea întregului corp, de la mușchi la hormoni.
În special, semințele de susan au un conținut scăzut de lizină, un aminoacid esențial mai abundent în produsele de origine animală. Cu toate acestea, veganii și vegetarienii pot compensa prin consumul de proteine vegetale cu lizină ridicată, în special leguminoase, cum ar fi fasolea și năutul.
Pe de altă parte, semințele de susan sunt bogate în metionină și cisteină, doi aminoacizi pe care leguminoasele nu le furnizează în cantități mari.
Hipertensiunea arterială este un factor de risc major pentru bolile de inimă și accidentul vascular cerebral. Semințele de susan sunt bogate în magneziu, ceea ce poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale.
”Datorită conținutului bogat de magneziu, semințele de susan ajută la scăderea tensiunii arteriale, prevenind depunerile pe artere și menținând un echilibru al tensiunii”, arată Agromedia.
Semințele de susan sunt bogate în mai mulți nutrienți care stimulează sănătatea oaselor.
Cu toate acestea, semințele de susan conțin compuși naturali numiți oxalați și fitate, antinutrienți care reduc absorbția acestor minerale. Pentru a limita impactul acestor compuși, încercați să înmuiați, să prăjiți sau să încolțiți semințele.
Un studiu a constatat că germinarea a redus concentrația de fitat și oxalat cu aproximativ 50% atât în semințele de susan.
Seminţele de susan sunt o sursă bună de mai mulţi nutrienţi cruciali pentru sistemul imunitar, printre care zincul, seleniul, cuprul, fierul, vitamina B6 şi vitamina E.
De exemplu, organismul are nevoie de zinc pentru a dezvolta şi activă anumite celule albe din sânge care recunosc şi atacă microbii invadatori.
Deficiența ușoară până la moderată de zinc poate afecta activitatea sistemului imunitar.
După 50, corpul tău are nevoie de altceva – află ce alimente te ajută să eviți durerile și accidentările! Cum îți poate proteja dieta mușchii și oasele!
Aceaste alimente reduc inflamația în două săptămâni, spun medicii.
De ce are nevoie corpul nostru de zahăr: mai mult decât un gust dulce. Cum să consumi zahăr în mod sănătos.
