Obiceiul care ne atacă creierul. Îl îngroapă. Afectează pe toată lumea și generează anxietate și stres

Obiceiul care ne atacă creierul îl avem cu toții. În fiecare zi, prin acțiunile noastre ne îngropăm creierul.
Obiceiul care ne atacă creierul și îl îngroapă ar putea fi evitat. Oamenii de știință vin cu un avertisment pentru toți cei care folosesc mult telefoanele mobile. Aceștia recomandă să evităm să folosim dispozitivele în primele minute ale momentului în care ne trezim.
Utilizarea telefonului, risc pentru creier
Neurologul și șeful Centrului de Diagnostic și Terapie pentru Cefalee și Dureri din IRCCS San Raffaele Roma, Piero Barbanti vine cu un avertisment la adresa tututor în ceea ce privește utilizarea telefonului mobil în primele cinci minute după ce ne trezim. Potrivit neurologului, utilizare utilizarea imediată a smartphone-ului în primele minute de la trezire implică unele consecințe grave asupra organismului.
”Echivalează cu îngroparea creierului în informații prin a-l face să ruleze dimineața devreme, care determină creierul să treacă prea repede de la o fază creativă nocturnă la una servilă în timpul zilei, generând anxietate și tehnostres”, a declarat profesorul Piero Barbanti pentru ilgiornale.it.
Persoanele care folosesc mult telefoanele mobile în primele minute ale dimineții pot avea parte de efecte mult mai nocive. Potrivit datelor prezentate de neurologi, reiese faptul că aproximativ o treime dintre cei care utilizează un telefon mobil, verifică dispozitivul în primele cinci minute după ce se trezesc.
”Conform datelor Deloitte, mai mult de o treime dintre utilizatorii din întreaga lume spun că își verifică telefonul în cinci minute de la trezire dimineața și 20% dintre ei îl verifică de peste 50 de ori pe zi. Dependența de smartphone este un fenomen care afectează toată lumea, iar adulții sunt cei mai mult afectați. Datele ne vorbesc despre o creștere a tulburărilor legate de tehnologie.
Sentimentul din spatele dependenței utilizatorului este teama de a fi rupt de ceva sau de a fi într-o situație periculoasă fără ca aceștia să știe, și asta este o nebunie, viața merge înainte chiar și fără noi”, a mai declarat profesorul.
Cum îți poți proteja creierul
Una dintre provocările lansate de către neurolog este aceea de a sta neconectați măcar în prima jumătate de oră după ce ne trezim. În ceea ce privește efectele utilizării telefonului mobil, acesta pot consta în nervozitate și oboseală, chiar dacă sunt de scurtă durată.
Pe de altă parte, studiul realizat de către IDC arată că aproximativ 80% dintre utilizatorii de smartphone verifică ecranul telefonului în primul sfert de oră după ce s-au trezit. În ceea ce privește efectele acestui obicei nociv, sunt șanse foarte mari ca acest comportament să contribuie prin a ne începe ziua într-un mod stresant din cauza mesajelor primite sau a email-urilor.
Ce se întâmplă în creier în momentul în care ne trezim
Când vă treziți dimineața, creierul trece de la undele delta, care apar în timpul somnului profund, la undele theta, care apar în timpul unei stări de visare cu ochii deschiși. Creierul trece apoi la producerea de unde alfa, atunci când sunteți treaz, dar sunteți relaxat și nu procesați prea multe informații.
Acum, dacă vă luați telefonul la prima oră și vă aruncați imediat în lumea online, vă forțați corpul să sară peste etapele importante theta și alfa și să treacă direct din stadiul delta la starea de veghe și alertă (cunoscută și sub numele de starea beta).
Vezi și: Atacul de cord, semnul din talpă la care să fii atent. Medic: Există ceva diabolic
Scientific American relatează că "ideile care pot avea loc în timpul stării theta sunt adesea libere și apar fără cenzură sau vinovăție". Acest lucru face ca starea theta să fie un moment ideal pentru a te conecta la subconștientul tău pentru a vizualiza ceea ce îți dorești și pentru a-ți ajuta creierul să-ți conducă acțiunile spre realizarea viziunii tale, potrivit Forbes.
Dacă săriți peste aceste stări și vă verificați telefonul imediat după ce vă treziți, vă pregătiți creierul pentru distragere. Văzând sau citind ceva negativ la prima oră a dimineții, puteți declanșa răspunsul la stres și vă poate pune pe jar pentru restul zilei.
În mod similar, dacă vedeți e-mailuri de la serviciu la care nu ați răspuns, vă puteți simți obligat să răspundeți chiar și în timp ce sunteți încă întins în pat. Aceasta este o problemă, deoarece, după cum spune Julie Morgenstern, autoarea cărții Never Check Email In the Morning.
"Aceste solicitări și aceste întreruperi și aceste surprize neașteptate și aceste memento-uri și probleme sunt nesfârșite... sunt foarte puține lucruri care nu pot aștepta minimum 59 de minute".
Gliobastomul, noi perspective de tratament. Suprimarea unei singure proteine ar putea debloca imunoterapia
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Ceaiul, asociat cu demența. Care este compusul nociv care îți afectează creierul
Consumul de ceai este asociat cu demența. Există un ingredient nociv care îți devastează creierul iremediabil.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Testul rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.