Sănătatea din farfurie: 5 mâncăruri și băuturi de care vă puteți lipsi

Sănătatea din farfurie. „Doar pentru că o anumită mâncare sau băutură apare peste tot nu înseamnă că este sănătoasă", susțin experții Școlii de Medicină de a Harvard pe site, health.harvard.edu.

Ei dau câteva exemple detaliate și spun de ce ar fi bine să evităm anumite preparate și băuturi:

1. Apa îmbogățită cu vitamine – promită că au o mulțime de vitamine (cum ar fi B, C și E) și minerale (cum ar fi magneziu, calciu și potasiu), dar – afirmă dieteticianul Kathy McManus, director al Departamentul de Nutriție al Brigham and Women's Hospital, afiliat Universității Harvard, – nu conțin suficiente substanțe nutritive ca să facă o diferență în starea voastră de sănătate. Specialistul amintește că a văzut un produs cu 10 miligrame de potasiu și că recomandarea (americană) pentru potasiu zilnic este de 4,700 miligrame pe zi.

Recomandare: o dietă sănătoasă vă oferă mult mai multe substanțe nutritive; dieteticianul mai avertizează că multe ape îmbogățite cu vitamine sunt încărcate cu zahăr. Recomandă mai bine să adăugați într-un pahar cu apă fie fructe de pădure, fie felii de portocală.

2. Uleiul de nucă de cocos – este adesea prezentat drept o modalitate naturală de a stimula funcția creierului, a îndepărta bolile de inimă, de a arde grăsimile, a îmbunătăți digestia și a ajuta la sănătate în multe alte moduri; însă, nu sunt dovezi solide care să susțină toate acestea. E bine de știut că 90% din uleiul de cocos înseamnă grăsimi saturate. O lingură conține circa 12 grame de grăsimi saturate (o zi întreagă, ca alimentație, înseamnă 1.500 de calorii), comparativ cu 2 grame într-o lingură de ulei de măsline extra-virgin.
Unele studii mici sugerează că uleiul de nucă de cocos ar ridica nivelul "bun" al colesterolului HDL, însă alte cercetări demonstrează că uleiul de nucă de cocos crește și nivelul "prost" al colesterolului LDL. Și nu există nicio dovadă că acest ulei scade riscul apariției bolilor cardiace sau a altor afecțiuni. Dar sunt multe dovezi că o dietă cu multe grăsimi saturate poate crește riscul pentru boli cardiovasculare și accident vascular cerebral.

Recomandare: folosiți lei de canola și ulei de măsline pentru gătit.

3. Alimente fără de gluten - la persoanele cu boala celiacă, glutenul poate declanșa un atac imunitar asupra intestinului subțire. Pentru acești oameni, sunt necesare alimente fără gluten, mai ales că proteina se poate ascunde în sosuri, supe și chiar dressinguri pentru salate. Dieteticianul precizează că ar fi bine să nu mâncați alimente fără gluten dacă puteți tolera boabe întregi: „Nu ați vrea să ratați boabele întregi atunci când aportul este legat de o scădere a problemelor cardiace și de moarte timpurie".

Recomandare: dacă simțiți că sunteți sensibil la gluten, dar nu aveți boală celiacă (simptomele includ balonare, crampe sau diaree după ingerarea a ceva cu gluten, cum ar fi pâinea de grâu), dieteticianul recomandă păstrarea unui jurnal de alimente ca să rețineți ce mâncați și ce simptome apar. Dacă vedeți un model, discutați cu un medic sau dietetician.

4. Humusul ca desert – humusul se face este realizat dintr-un amestec de năut, ulei de măsline, tahini (semințe de susan moale) și un suc de lămâie; e bogat în grăsimi nesaturate sănătoase și constituie o modalitate foarte bună de a obține proteine, carbohidrați și diverse vitamine. Însă, recent, humusul e prezentat ca un deliciu de desert în restaurante și magazine alimentare, cu arome cum ar fi castraveți, cireș sau mango. Textura este ca o glazură a tortului, care se poate răspândi pe fructe, covrigi, biscuiți sau chiar legume. Desertul humus conține zahăr și multe grăsimi saturate.

Recomandare: mai bine puneți niște căpșuni proaspete în humusul simplu pentru a da o aromă dulce acestui desert vechi.

5. Băuturi infuzate cu ciuperci - unele cafenele, restaurante și chiar producători oferă cafea, ceai sau smântână amestecată cu praf de ciuperci sau extract de ciuperci. Ei susțin că aceste ciuperci pot îmbunătăți digestia, abilitățile de gândire, energia și răspunsul imun. Însă ele conțin numeroase substanțe chimice din plante (fitochimice) legate de combaterea cancerului și de protejarea celulelor noastre împotriva daunelor care ar putea duce la boli cronice. Dar studiile care să întărească asta sunt de mică amploare.
Dieteticianul susține că nu se știe exact ce este într-un extract de ciuperci sau pulbere, deoarece FDA (o instituție a statului din SUA care verifică siguranța alimentelor și medicamentelor) nu reglementează siguranța și puritatea suplimentelor alimentare.

Recomandare: adăugați condimente ca scorțișoară la cafea, ceai, dar numai pentru aromă, ci sunt studii mici care leagă scorțișoară de controlul zahărului din sânge.