Activitatea cerebrală nocturnă poate prezice revenirea din comă

Vezi și: Suplimentul simplu îmbunătățește supraviețuirea pacienților cu insuficiență cardiacă

Cercetătorii au descoperit că pacienții cu leziuni cerebrale și conștiență ascunsă ar putea avea șanse mai mari de recuperare dacă prezintă anumite tipare specifice ale somnului. Un studiu realizat de Columbia University și NewYork-Presbyterian sugerează că fusurile de somn—scurte explozii de activitate cerebrală—sunt asociate cu o probabilitate mai mare de recăpătare a conștiinței și a independenței funcționale.

Conștiența ascunsă la pacienții inconștienți

În ultimul deceniu, cercetările au arătat că până la un sfert dintre pacienții cu leziuni cerebrale recente, aparent inconștienți, ar putea avea un anumit nivel de conștiență ascunsă—o stare în care pacientul este conștient, dar acest lucru nu poate fi detectat prin metodele tradiționale.

Noua cercetare ar putea ajuta medicii să identifice acești pacienți și să prevadă cine are cele mai mari șanse de recuperare. Prin analiza undelor cerebrale asociate somnului normal, oamenii de știință speră să descopere indicii subtile ale conștienței și potențialului de recuperare pe termen lung.

Dificultatea de a prezice recuperarea

"Suntem la o răscruce interesantă în îngrijirea neurocritică, unde știm că mulți pacienți par inconștienți, dar unii se recuperează fără ca noi să ne dăm seama. Începem să ridicăm ușor capacul și să descoperim semne de recuperare pe măsură ce apar.

Familiile pacienților mă întreabă mereu: "Se va trezi mama mea? Cum va fi peste trei, șase sau 12 luni?". De multe ori, nu le putem oferi răspunsuri precise, iar acest lucru face esențială îmbunătățirea metodelor noastre de predicție", explică Jan Claassen, profesor asociat de neurologie la Columbia University Vagelos College of Physicians and Surgeons, conducătorul studiului.

Claassen, care este și șeful secției de neurologie critică la NewYork-Presbyterian/Columbia University Irving Medical Center, a dezvoltat anterior tehnici avansate pentru identificarea conștienței ascunse prin analizarea activității EEG a pacienților în timp ce li se dau comenzi verbale.

Vezi și: Terapia senzorială de 40 Hz, speranță revoluționară pentru pacienții cu Alzheimer

Aceste metode detectează activitatea cerebrală care indică faptul că pacientul poate auzi și înțelege instrucțiunile medicilor—chiar dacă nu reacționează fizic.

Totuși, aceste tehnici sunt dificil de implementat și pot produce rezultate fals negative. De aceea, Claassen a decis să analizeze somnul, având în vedere că circuitele cerebrale fundamentale pentru conștiență sunt și esențiale pentru somn.

"Mă gândesc mereu la cum poate fi aplicată cercetarea mea în lumea reală, iar analiza somnului are sens atât practic, cât și științific. Undele cerebrale din timpul somnului sunt ușor de înregistrat și nu necesită intervenția echipei medicale", spune Claassen.

Comă - FOTO: Freepik

Fusurile de somn și șansele de recuperare

În noul studiu, cercetătorii au analizat înregistrările EEG nocturne a 226 de pacienți comatoși, care au fost supuși și testelor complexe pentru detectarea conștienței ascunse.

"Activitatea electrică din timpul somnului pare relativ haotică, dar, la unii pacienți, apar brusc aceste frecvențe rapide foarte organizate. Fusurile de somn sunt un fenomen normal în timpul somnului și sugerează un anumit nivel de organizare cerebrală. Ele indică faptul că circuitele dintre talamus și cortex, necesare pentru conștiență, sunt intacte", explică Claassen.

Aceste explozii—cunoscute sub numele de fusuri de somn—au precedat adesea detectarea conștienței ascunse prin metode mai complexe, recăpătarea conștiinței și recuperarea pe termen lung.

Aproximativ o treime dintre pacienți au prezentat fusuri de somn bine definite, inclusiv jumătate dintre cei care aveau conștiență ascunsă.

Vezi și: Ce se întâmplă când combini cafeaua cu vitaminele. Ce este regula lui 30

Rezultate promițătoare pentru recuperare

Pacienții care au prezentat atât fusuri de somn, cât și conștiență ascunsă au avut șanse mai mari de a recăpăta conștiența și independența funcțională.

Dintre acești pacienți:

- 76% au arătat semne de conștiență la externare;

- 41% și-au recuperat funcțiile neurologice într-un an, având doar deficite minore sau dizabilități moderate care le permiteau îngrijirea personală.

În schimb, doar 29% dintre pacienții fără fusuri de somn sau conștiență ascunsă au prezentat semne de conștiență la externare, iar doar 7% au avut o recuperare neurologică semnificativă după un an.

Deși aceste descoperiri nu demonstrează că inducerea artificială a fusurilor de somn ar îmbunătăți recuperarea, ele sugerează că optimizarea condițiilor de somn ale pacienților ar putea avea un impact pozitiv.

"Dacă ne gândim la mediul din unitățile de terapie intensivă, acesta nu este deloc favorabil unui somn de calitate. Există zgomot constant, alarme care sună, medici și asistente care intervin frecvent. Toate acestea sunt necesare, dar fac somnul foarte dificil", spune Claassen.

Vezi și: Dieta care alimentează cancerul. E un trio periculos care duce la apariția cancerului

Aplicații practice

Claassen subliniază că aceste rezultate se aplică doar pacienților cu leziuni cerebrale recente, nu celor cu tulburări de conștiență pe termen lung. În majoritatea cazurilor analizate, fusurile de somn au apărut în primele zile după accident.

Totodată, predictorii nu sunt perfecți: 19 dintre cei 139 de pacienți care nu au prezentat fusuri de somn sau conștiență ascunsă s-au recuperat totuși. Prin urmare, este nevoie de mai multe date pentru a îmbunătăți precizia predicțiilor.

"Consider că fusurile de somn pot ghida medicii spre utilizarea unor teste mai sofisticate, acolo unde sunt cele mai utile. Tehnicile nu sunt încă pregătite pentru utilizare clinică, dar lucrăm activ pentru a le aduce în practică", concluzionează Claassen.