Ataxia, boala cu simptome similare beției sau AVC. Poate fi declanșată și de deficitul de vitamine

Ataxia este afecțiunea degenerativă a sistemului nervos. Simptomele sale sunt similare cu cele ale altor boli.
Ataxia este o boală degenerativă a sistemului nervos, iar multe dintre simptome sunt similare cu cele ale stării de ebrietate, cum ar fi vorbirea greoaie, împiedicarea, căderea și lipsa de coordonare.
Aceste simptome sunt cauzate de afectarea cerebelului, partea creierului care este responsabilă de coordonarea mișcărilor.
Tratamentul ataxiei implică o combinație de medicamente pentru tratarea simptomelor și terapie pentru îmbunătățirea calității vieții, arată ataxia.org.
Ataxia persoane de toate vârstele, debutul poate varia de la copilărie până la bătrânețe, iar complicațiile acestei afecțiuni pot fi debilitante și pot duce la moarte prematură.
În funcție de zona care este afectate, ataxia poate să fie de trei tipuri:
- cerebeloasă, apare ca urmare a unor probleme la nivelul cerebelului, iar simptomele se prezintă prin probleme în a mișca membrele și ochii, a face mișcări rapide, dar și a nu estima trecerea timpului;
- vestibulară, afectează sistemul vestibular care percepe mișcările capului și joacă un rol important în echilibru și orientarea în spațiu. Între simptome se află: dificultatea de a se ridica și așeza, greață, vărsături, vertij și mers împiedicat;
- senzorială, poate fi legată de probleme nervoase la nivelul măduvei spinării, al sistemului vizual sau al nervilor periferici.
Aceste părți ale sistemului nervos vă ajută corpul să își simtă propria locație și mișcările - cunoscută și sub numele de propriocepție. Problemele cu acești nervi sunt de obicei asociate cu probleme cu mersul.
Persoanele cu ataxie senzorială au probleme în a sta în picioare, cu picioare apropiate și cu ochii închiși, arată Healthline.
Ataxia, cauze
Există mai multe tipuri de ataxie: dobândită, moștenită și sporadică. Astfel, cauzele ataxiei diferă în funcție de tipul afecțiunii.
Ataxia dobândită apare ca urmare a leziunilor nervoase cauzate de factori externi, cum ar fi o accidentare, spre deosebire de genele moștenite.
Printre cauzele care pot duce la ataxie se află:
- leziune la cap
- accident vascular cerebral
- tumori care afectează creierul și zona înconjurătoare
- infecții, precum meningita, HIV și varicela
- paralizie cerebrală
- afecțiuni autoimune, cum ar fi scleroza multiplă și sindroamele paraneoplazice
- o tiroidă hipoactivă (hipotiroidism)
- deficiențe de vitamine, inclusiv vitaminele B1 și B12, vitamina E
- reacții la anumite medicamente, cum ar fi sedativele, chimioterapia și medicamentele anticonvulsivante
- otrăvirea cu metale grele (plumb sau mercur) ori cu solvenți
- tulburări de consum de alcool pe termen lung.
Ataxiile ereditare se dezvoltă în urma unor mutații în anumite gene pe care le moșteniți de la părinți, mutații care pot duce la deteriorarea sau degenerarea țesutului nervos.
Ataxia ereditară este transmisă, de obicei, în două moduri diferite: dominantă, fiind necesară o singură copie a genei mutante pentru a avea această afecțiune, și recesivă, pentru care sunt necesare două copii ale genei mutante, câte una de la fiecare părinte.
Ataxia sporadică apare ca urmare a unor mutații ADN spontane, dar simptomele se manifestă în perioada adultă.
Ataxia, simptome și diagnostic
Cele mai frecvente simptomele ale ataxiei pot include:
- probleme de coordonare și echilibru, care pot include stângăcie, mers nesigur și căderi frecvente
- probleme cu sarcinile motorii fine, cum ar fi scrierea, ridicarea obiectelor mici sau încheierea hainelor la nasturi
- vorbire greoaie sau neclară
- tremurături sau spasme musculare
- dificultăți în a mânca sau înghiți
- mișcări neobișnuite ale ochilor, cum ar fi mișcări oculare mai lente decât cele normale sau nistagmus, un tip de mișcare involuntară a ochilor.
În ceea ce privește diagnosticul ataxiei, acesta se pune în urma anamnezei pacientului, a unor analize de sânge și urină, teste de genetice și investigații imagistice, precum și după efectuarea unor teste neurologice,care privesc echilibrul, mișcarea, reflexele, musculatura, memoria și concentrarea, văzul și auzul.
Ataxia, tratament și complicații
În cazul ataxiei ereditare nu există un leac pentru vindecare, astfel că tratamentul este menit să amelioreze simptomele și să îi îmbunătățească pacientului calitatea vieții.
Pentru ataxia dobândită, tratamentul se referă la cauzele care au dus la apariția ataxiei, adică vindecarea infecțiilor sau reducerea deficitului de vitamine.
Pe lângă medicamentele care ajută la ameliorarea simptomelor, pacientului cu ataxie i se recomandă kinetoterapia și logopedia.
Ataxia poate duce la complicații, astfel, pacientul poate avea un tip de rigiditate netratabilă, probleme respiratorii sau de sufocare, ce uneori sunt suficinet de severe pentru a duce la deces.
Alte complicații ale ataxiei sunt:
- rigiditate/spasmicitate
- durere
- oboseală
- tensiune arterială scăzută
- disfuncții intestinale sau ale vezicii urinare
- disfuncție sexuală.
-
-
10 boli care nu dor, dar pot fi fatale18.09.2025, 18:09
-
-
-
Conjugatele anticorp-medicament, tratamentul care atacă direct cancerul18.09.2025, 13:48
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Dieta bogată în grăsimi poate provoca probleme de memorie la vârstnici în doar câteva zile
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
AVC-ul fals, semnal de alarmă pentru demență. Care sunt semnele de alarmă
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.