Medicii susțin că niciun studiu științific până în prezent nu întărește ideea că există o anumită dietă pentru pacienții cu scleroză multiplă.
Scleroză multiplă, dietă. Medicul Orhun Kantarci de la Clinica Mayo din SUA răspunde unui pacient diagnosticat recent cu scleroză multiplă dacă ar trebui sau nu să urmeze o anumită dietă.
"Nu există dovezi că o dietă specifică poate preveni, trata sau vindeca scleroza multiplă. Unele diete speciale pot fi, de fapt, dăunătoare, deoarece conțin prea multe vitamine sau nu sunt suficiente față de altele. Asigurați-vă că discutați cu medicul dumneavoastră înainte de a face modificări semnificative la dietă", afirmă acesta pe site-ul clinicii amintite.
Potrivit specialistului, persoanele cu SM au nevoie de o dietă echilibrată, cu conținut scăzut de grăsimi, bogată în fibre, în care alimentele neprocesate sau prelucrate natural sunt preferate alimentelor procesate. Și mai oferă câteva sugestii:
"Aceasta este similară cu dieta mediteraneană și aceeași dietă sănătoasă recomandată populației generale. De asemenea, luați în considerare limitarea alcoolului cât mai mult posibil. Unele cercetări sugerează că o dietă săracă în grăsimi saturate și suplimentată cu acizi grași omega-3 poate aduce beneficii persoanelor cu SM. Dar aceste rezultate nu au fost confirmate de studii la scară largă. Cu toate acestea, se recomandă ca persoanele cu SM să limiteze grăsimile pe bază de animale. În schimb, optează pentru surse de grăsimi pe bază de pește și nuci, cum ar fi uleiul de măsline, uleiul de avocado și untul de migdale, care sunt bogate în omega-3".
Specialiștii recomandă persoanelor cu scleroză multiplă (SM) să mențină nivelurile de vitamina D în zona superioară a normalului.
Medicul Orhun Kantarci recomandă câteva alegeri sănătoase:
• Când nu se obțin suficiente vitamine și minerale se pot agrava simptomele SM
• Săritul peste mese poate contribui la un nivel scăzut de energie.
• Unele simptome SM cum ar fi depresia și tratamentele SM cum ar fi steroizii pot duce la creșterea în greutate
• Creșterea în greutate poate duce la mai multe probleme de sănătate cum ar fi stresul articular și probleme cardiace și respiratorii
• Alcoolul poate intensifica simptomele frecvente ale SM cum ar fi dezechilibrul și lipsa de coordonare.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
