Atacul de cord, asociat cu accelerarea declinului cognitiv. Medic: Echivalent cu 6 până la 13 ani de îmbătrânire cognitivă

Sonia Baciu |
Data publicării:
atacul de cord. FOTO: Freepik @user25451090
atacul de cord. FOTO: Freepik @user25451090

Atacul de cord a fost asociat cu accelerarea declinului cognitiv. Riscul de dezvoltare al bolii Alzheimer și al demenței vasculare este mai mare la cei care au suferit atac de cord.

Sănătatea inimii este strâns legată de sănătatea creierului, deoarece un flux sanguin sănătos este vital pentru buna funcționare a creierului. 

La nivel mondial, prima cauză de deces este boala cardiacă ischemică, responsabilă cu 16% din totalul deceselor, potrivit OMS.

Acesta este urmată de accidentul vascular cerebral (11%), boala obstructivă respiratorie cronică (6%).

Topul 10 al cauzelor de deces este completat de: infecțiile respiratorii inferioare, condițiile neonatale, cancerul de trahee, bronhii și plămâni, boala Alzheimer și alte tipuri de demență, boli diareice, diabetul zaharat, afecțiuni renale.

În SUA, de exemplu, în fiecare an, peste 800.000 de persoane suferă de atac de cord sau de infarct miocardic, ceea ce raportat la populație înseamnă un atac de cord la fiecare 33 de secunde.

Cu o rată de supraviețuire care a crescut în ultimii ani până la aproape 90%, atacul de cord are însă un impact major asupra sănătății și calității vieții pacientului care a trecut printr-un astfel de episod.

Un studiu la scară largă a descoperit acum că adulții în vârstă care au suferit un atac de cord prezintă o rată mai rapidă de declin cognitiv în anii următori decât cei care nu au suferit acest lucru, notează Medical News Today.

Atacul de cord sau infarctul miocardic apare atunci când alimentarea cu sânge a mușchiului miocard este întreruptă, de obicei din cauza unui blocat într-o arteră. Această întrerupere privează inima de oxigen și nutrienți și poate duce la stop cardiac.

Așa cum am menționat, majoritatea celor care trec printr-un astfel de episod supraviețuiesc, însă calitatea vieții acestora are de suferit.

Unele studii sugerează că atacul de cord poate crește riscul de declin cognitiv, prin dezvoltarea demenței, o tulburare neurodegenerativă ce afectează peste 55 de milioane de oameni din lume.

Vezi și: Aparatul dentar la copii, indicații. Anca Mantu: Suptul degetului antrenează creșterea oaselor și a dinților spre anterior

Rezultatele studiului

La acest studiu amplu au participat 30.465 de persoane de peste 64 de ani, iar dintre acestea, mai bine de jumătate, 56%, au fost femei.

Participanților la studiu li s-a făcut o evaluare inițială, legată de atacul de cord, demență sau accident vascular cerebral, iar persoanele care aveau în istoric aceste condiții medicale au fost excluse din studiu.

Pe parcursul unei perioade de urmărire cuprinse între 4,9 și 19,7 ani, 1.033 de participanți au suferit cel puțin un atac de cord.

Restul de 29.432 nu au avut niciun eveniment de infarct miocardic.

Cercetătorii au efectuat una sau mai multe evaluări cognitive cu toți participanții la începutul studiului, cu evaluări suplimentare în urma atacurilor de cord.

Astfel, pentru a determina funcția cognitivă, cercetătorii au evaluat:

- cogniția globală, funcția executivă sau viteza de procesare, învățarea sau memoria, starea mentală generală și capacitatea lingvistică, motorie și vizuo-spațială;

- memoria, învățare sau reamintire întârziată;

- funcția executivă, funcția cognitivă complexă sau rapidă.

Așa cum era de așteptat, toți participanții au prezentat un anumit declin cognitiv legat de vârstă în timpul perioadei de urmărire. Cu toate acestea, cercetătorii au constatat că declinul a fost mai rapid, pe toate cele trei direcții analizate, în cazul celor care au suferit un atac de cord față de cei care nu au suferit un atac de cord.

”Cercetătorii au descoperit că, în grupul general, cogniția generală, memoria și procesul de luare a deciziilor după un atac de cord nu au scăzut semnificativ imediat, ci au scăzut în timp într-un ritm semnificativ mai rapid.

Eventualul declin al cogniției globale pentru cei din studiu care au suferit un atac de cord a fost echivalent cu 6 până la 13 ani de îmbătrânire cognitivă”, a declarat dr. Percy Griffin, director științific Alzheimer’s Association, neimplicat în studiu.

Vezi și: Viața fără durere, experimentată de o femeie. Suferă de o boală foarte rară, iar simptomele sunt vizibile încă din copilărie

De ce atacul de cord accelerează declinul cognitiv

Într-un studiu anterior, realizat pe o cohortă de supraviețuitori ai atacului de cord, s-a constatat că atacul de cord a fost asociat cu un risc mai mare de demență vasculară (care afectează 5-10% dintre pacienții cu demență), în special la pacienții care au suferit un accident vascular cerebral în timpul urmăririi.

Acest ultim studiu a constatat o rată crescută a declinului cognitiv anual în urma unui atac de cord, care a fost independentă de accidentul vascular cerebral și de fibrilația atrială.

Astfel, cercetătorii au sugerat că accelerarea declinului cognitiv pe termen lung ar putea fi rezultatul ”unei boli cerebrovasculare de lungă durată, cum ar fi boala materiei albe din cauza hipertensiunii.

Aceasta poate iniția un proces de demență vasculară prin inflamație sistemică care duce la stres oxidativ, hipoperfuzie cronică secundară unei fracții de ejecție ventriculară stângă deficitare, dezvoltarea sau accident vascular cerebral ischemic subclinic”.

În acest context, dr. Griffin a adăugat că ”riscul de dezvoltare a bolii Alzheimer (n.r. afectează 60-70% din cei cu demență) sau a demenței vasculare pare să fie crescut de multe afecțiuni care afectează inima și vasele de sânge.

Printre acestea se numără bolile de inimă, diabetul, accidentul vascular cerebral, hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat”.

Atacul de cord, simptome

Simptomele unui atac de cord pot include:

- durere în piept - o senzație de presiune, greutate, strângere sau apăsare în piept

- durere în alte părți ale corpului - se poate simți ca și cum durerea se răspândește de la piept la brațe (de obicei brațul stâng, dar poate afecta ambele brațe), maxilar, gât, spate și burtă

- senzație de amețeală sau vertij

- transpirație

- dificultăți de respirație

- senzație de greață sau stare de rău

- o senzație copleșitoare de anxietate (asemănătoare unui atac de panică)

- tuse sau respirație șuierătoare, notează NHS.

Atacul de cord, prevenție

Pentru a reduce riscul de a avea un atac de cord, dar și alte boli de inimă, Centrul de Prevenție și Control al Bolilor recomandă populației să urmeze o dietă sănătoasă, cea mai indicată fiind cea mediteraneeană, confirmată ani la rând ca ”cea mai sănătoasă din lume”, să fie activă fizic, să nu fumeze, să reducă stresul, dar și să urmeze medicația recomandată de medicii curanți.

Vezi și: Care sunt cele mai periculoase suplimente alimentare. La ce trebuie să fiți atenți când le utilizați și de ce este nevoie de recomandarea unui medic

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
DC Media Group Audience
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel