Efectele sporturilor de contact asupra creierului. Encefalopatia traumatică cronică și riscul de Parkinsonism la sportivi
Un nou studiu prezintă legătura surprinzătoare între anumite activități sportive și o afecțiune cerebrală gravă, care ar putea influența sănătatea mintală și fizică pe termen lung....
Un nou studiu a descoperit o legătură puternică între sporturile de contact și dezvoltarea encefalopatiei traumatice cronice (ECT), o afecțiune a creierului cauzată adesea de traumatisme craniene repetate.
Sportivii care au dezvoltat ECT în urma practicării sporturilor de contact prezintă un risc ridicat de parkinsonism, o tulburare de mișcare similară bolii Parkinson. Simptomele includ probleme de echilibru, rigiditate la nivelul brațelor sau picioarelor și lentoarea mișcărilor.
S-a constatat că creierul persoanelor cu parkinsonism conține corpuri Lewy în Substantia nigra, încurcături neurofibrilare, o pierdere de neuroni și un deces mai timpuriu, similar cu descoperirile găsite în boala Alzheimer și demență.
Pentru fiecare opt ani de participare la sporturi de contact, există o creștere cu 50% a riscului de deteriorare suplimentară a zonei creierului care controlează mișcarea. Studiul a examinat creierele a 481 de donatori, iar 119 persoane aveau parkinsonism. Cei cu ECT mai sever au fost cei mai susceptibili de a dezvolta parkinsonism.
Diferențele dintre parkinsonism și boala Parkinson
Boala Parkinson este un tip de parkinsonism, alături de demența cu corpi lewy (DLB), atrofia sistemică multiplă (MSA), paralizia supranucleară progresivă (PSP) și degenerarea corticobasală (CBD).
Boala este de obicei progresivă pe parcursul mai multor ani și poate evolua spre boala Parkinson în toată regula. Rata de progresie poate varia semnificativ de la o persoană la alta, cu simptome care încep subtil și devin treptat mai severe. Semnele timpurii pot include tremurături ușoare, rigiditate și mișcări încetinite, care pot deveni mai pronunțate în timp.
Evoluția poate dura peste un deceniu sau mai mult, stadiile avansate implicând adesea probleme grave de mobilitate și declin cognitiv. Progresia poate dura peste un deceniu sau mai mult.

Foto: Freepik @pressfoto
Cum provoacă leziunile la cap ECT?
Encefalopatia cronică traumatică este o leziune cerebrală cauzată de impacturi repetate la cap, care pot deteriora fibrele nervoase din trunchiul cerebral. Aceste leziuni se pot acumula și pot duce la patologia ECT în trunchiul cerebral.
Leziunile care produc ECT sunt frecvente în sporturi precum fotbalul american, boxul, fotbalul, hocheiul pe gheață și rugby-ul, în care sportivii sunt frecvent loviți la cap de lovituri contuze și subcontuze.
Diagnosticarea ECT este dificilă din cauza lipsei unui test unic pentru această afecțiune. Singura modalitate de diagnosticare a ECT este examinarea creierului după deces.
La Universitatea din Boston, au fost diagnosticate mai multe cazuri de ECT în rândul jucătorilor de fotbal american decât în toate celelalte sporturi la un loc. După fotbalul american, ECT a fost diagnosticată cel mai frecvent în rândul boxerilor sau al jucătorilor de hochei pe gheață, fotbal și rugby.
Persoanele care suferă comoții cerebrale în timpul serviciului militar pot dezvolta, de asemenea, ECT. Efectul cumulativ al impactului repetat al capului crește semnificativ riscul de apariție a ECT. Cercetările sugerează că evenimentele de accelerare a capului cu cea mai mare magnitudine conduc la riscul de ECT mai mult decât impacturile repetitive mai mici.
Primele semne
Tahicardia cognitivă (ECT) este o afecțiune caracterizată prin declin cognitiv și dereglare neurocomportamentală. Semnele de avertizare includ tulburări cognitive, modificări ale dispoziției și comportamentului, semne timpurii de disfuncție motorie și probleme de somn.
Deteriorarea cognitivă se poate manifesta prin probleme de memorie, disfuncții executive și dificultăți de concentrare. Modificările de dispoziție și comportament pot include agresivitate crescută, depresie, anxietate și impulsivitate. Problemele de somn pot fi legate de tulburarea comportamentală de somn cu mișcare rapidă a ochilor (pRBD).
-
-
Cele mai bune băuturi pentru tuse și gât iritat14.11.2025, 22:18
-
Ce să faci dacă ți-ai ars limba: 9 metode simple pentru limba arsă14.11.2025, 21:07
-
Cum previi părul electrizat și uscat de la frig și căciulă14.11.2025, 18:48
-
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Activitatea care menține funcționarea creierului
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Kim Kardashian dezvăluie că a fost diagnosticată cu un anevrism cerebral din cauza stresului
Îndulcitorul "inofensiv" care crește riscul de accident vascular cerebral
Terapie prin tango pentru Parkinson. Pași simpli care aduc echilibru și bucurie
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
EXCLUSIV Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
