Cum eviți tergiversarea lucrurilor. De ce trebuie să scurtezi deadline-urile. STUDIU

Dana Lascu / 15 noi 2021 / 20:21
Tergiversarea lucrurilor este hoțul timpului. Foto: Pixabay
Tergiversarea lucrurilor este hoțul timpului. Foto: Pixabay

Se spune că tergiversarea este hoțul timpului - de fapt termenele (deadlines) sunt. Un nou studiu arată că dacă vrei ca cineva să te ajute cu ceva, cel mai bine este să nu stabilești deloc un termen limită. Dar dacă stabilești un termen limită, scurtează-l ca să nu fie loc de tergiversarea lucrurilor. 

Un nou studiu de la Universitatea din Otago a arătat că, dacă vrei ca cineva să te ajute cu ceva, cel mai bine este să nu stabilești deloc un termen limită. Dar dacă totuși stabilești un deadline, scurtează-l.

În studiul publicat în Economic Inquiry (link direct studiu), profesorul Stephen Knowles, de la Otago Business School, Departamentul de Economie, și coautorii săi, au testat efectul deadline-urilor asupra finalizării sarcinilor pentru cercetarea lor publicată în Economic Inquiry.

Participanții au fost invitați să completeze un sondaj online în care o donație este destinată unei organizații de caritate. Li s-a dat fie o săptămână, o lună sau niciun termen limită pentru a răspunde.

Profesorul Knowles spune că cercetarea a început pentru că el și echipa sa - Dr. Murat Genç, de la Departamentul de Economie al lui Otago, Dr. Trudy Sullivan, de la Departamentul de Medicină Preventivă și Socială din Otago și profesorul Maroš Servátka, de la Școala Absolventă de Management Macquarie - au fost interesați să ajute organizațiile de caritate să strângă mai mulți bani.

Cu toate acestea, rezultatele sunt aplicabile în orice situație în care cineva cere ajutor unei alte persoane. Asta poate însemna să ceri ajutor unui coleg la locul de muncă sau să-i ceri partenerului tău să facă ceva pentru tine, spune profesorul Knowles.

Studiul a constatat că răspunsurile la sondaj au fost cele mai scăzute pentru termenul limită de o lună și cele mai bune atunci când nu a fost specificat niciun termen limită.

Niciun deadline și termenul de o săptămână a dus la multe răspunsuri timpurii, în timp ce un termen lung a părut să le ofere oamenilor permisiunea să amâne și apoi să uite.

Profesorul Knowles nu a fost surprins să constate că specificarea unui termen limită mai scurt crește șansele de a primi un răspuns în comparație cu un termen limită mai lung. Cu toate acestea, i s-a părut interesant că au primit cele mai multe răspunsuri atunci când nu a fost specificat un termen limită.

„Interpretăm acest lucru ca o dovadă că specificarea unui termen limită mai lung, spre deosebire de un termen limită scurt sau de niciun termen limită, înlătură urgența de a acționa, care este adesea percepută de oameni atunci când li se cere să ajute”, spune el.

„Oamenii, prin urmare, amână îndeplinirea sarcinii și, deoarece sunt neatenți sau uită, amânarea acesteia duce la rate de răspuns mai mici.”

El spune că este posibil ca nespecificarea unui termen limită să fi determinat totuși participanții să presupună că există un termen limită implicit.

Profesorul Knowles speră că cercetarea sa poate ajuta la reducerea numărului de tergiversări pe care oamenii le fac.

„Mulți oameni amână. Ei au cele mai bune intenții de a ajuta pe cineva, dar pur și simplu nu fac asta”, a epxlicat cercetătorul. 

Articole Recomandate

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2021 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy